Remus Luca biografia




Remus Luca opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

LUCA Remus. se naste la 25 mai 1923, Tirgu Mures.
Prozator.

Fiul lui Stefan Luca si al Zamfirei (n. ?), functionari. Frate cu Stefan Luca.

Liceul „Vasjle cel Mare" din Blaj (bacalaureatul in 1943). in 1946 este student la Facultatea de Litere din Bucuresti, apoi redactor la un ziar din Tirgu Mures si invatator. in 1952 absolva Scoala de Literatura „Minai Eminescu" si devine redactor hi Viata Romaneasca.

Publica schite si povestiri inca din liceu. Adevaratul debut, cu povestirea Intr-o gara (1952). intr-un volum cu Ion Istrati. Critica timpului ii apreciaza superlativ Ana Nucului (1953)- Traduce literatura maghiara din Romania: Asztalos Remus Luca Fodor Remus Luca, Nagy L, Papp F.. Simon M., Siito A., Szabo Gy. Voi. de proza scurta (Povestiri, 1955; Camasa de mire, 1958; Dimineata de mai. 1959; Ziua tntilnirilor, 1963; Nume, 1972) si romane axate pe probleme sociale si morale (Linistea iernii. 1956; Poveste de dragoste. 1962; Cu ce se slefuiesc diamantele, 1966; Asta seara il arestam pe asasin, 1967).

De la debut proza lui Remus Luca atesta intentia surprinderii mutatiilor in constiinta determinate de modificarile social-politice de dupa al doilea razboi mondial. Ana Nucului (1953) - celebra la vremea ei - se metamorfozeaza cu usurinta din nevasta de grajdar in directoare de camin cultural si, pe urmele ei, o intreaga pleiada de personaje se vor lepada de viata si chipul lor anterior si se vor arata, intr-o lume izbavita, de un idilism conventional, pline de energie si de calitati nebanuite.

Renuntind partial la prezentarea innoirilor lumii, scriitorul ramine statornic interesat de universul moral al omului, fara sa poata evita cliseele. Romanul Cu ce se slefuiesc diamantele (1966) infatiseaza o galerie de personaje gindite ca exemplare - constiinte de diamant. Structura epica - apropiata de a ciclului de povestiri - marturiseste dificultatile adaptarii scriitorului la rigorile romanului.

Un ziarist aliat la odihna in tovarasia altor patru barbati relateaza confesiunile acestora pe o vreme ploioasa, ce-i sechestreaza in camera. Intimplarile si situatiile sint prezentate repor-tericeste, confesori si narator fiind interesati mai degraba de explicatia lor.

Personajele sint schematice: omului nou, daruit ideii sau meseriei sale, ii este mereu opus micul burghez oportunist si pus pe chiverniseala. Efortul de individualizare nu se soldeaza cu reusite notabile, in cele din urma factologia biografiei personajelor e singura care ii diferentiaza. Tema cuplului - prezenta si in Cu ce se slefuiesc diamantele - da unitate volumului de nuvele Nume( 1972).

Caracterul ilustrativ al prozei lui Remus Lucae evident si aici: situatii si intimplari exemplifica erori ale sotilor, alcatuind un soi de manual al casniciei armonioase. Formula epica preferata (intrucit favorizeaza reflectia, cel mai adesea banala) este confesiunea in doua variante: scrisoarea si discutia barbateasca la un pahar. Apocrife (1975) aduna doua tipuri de proza parodica: un soi de Biblie hazlie, propunind interpretarea sociologica sau pur si simplu licentioasa a unor episoade din istoriile sacre si un pandant profan, cronica de moravuri, alcatuit din aventurile unui dresor de purici in cautarea pretioaselor sale insecte disparute. Fara suficienta fantezie si profunzime, proza e un exercitiu modest, dupa reteta unor procedee satirice vechi. Un reusit roman pentru adolescenti este Drum de soarta si de razbunare (1970), istorie a vietii unui haiduc ardelean, cu excelente pagini de evocare istorica din zona Muresului si a Tirnavelor.

OPERA:
Ana Nucului, roman, Bucuresti, 1953;
Povestiri, Bucuresti, 1955;
Linistea iernii, roman. Bucuresti, 1956;
Camasa de mire, nuvela. Bucuresti, 1958;
Diminea[a de mai, nuvele. Bucuresti, 1959;
Poveste de dragoste, roman. Bucuresti, 1962;
Ziua intilnirilor, nuvele. Bucuresti, 1963;
Cu ce se slefuiesc diamantele, roman, Bucuresti, 1966;
Asta seara il arestam pe asasin, roman. Bucuresti, 1967;
Drum de soarta si de razbunare. O istorie din Ardeal, roman. Bucuresti, -l970;
Nume, nuvele. Bucuresti, 1972;
Apocrife. Schite, nuvele si alte parodii. Bucuresti, . Traduceri: Asztalos I., Inima tinara. Bucuresti, 1953 (ed. II, 1961);
Siito A., Candidatul necunoscut. Bucuresti. 1954;
idem, A saptea bucurie, in colab. cu Al. Aldea, Bucuresti, 1954;
Papp F., Rugina, Bucuresti, 1955;
Simon Magda, Nunta mare. Bucuresti, 1959;
Siito A., Cirese tomnatice, in colab. cu C. Olariu si N. Stravoiu, Bucuresti, 1963;
H. Sienkiewicz, Quo vadis, in colab. cu Elena Linta, Bucuresti, 1967;
Szabo G., Neamul Gondosilor, Bucuresti, 1967;
R. Marinko-vici, Miinile si alte povestiri, in colab. cu Voislawa Stoianovici, Bucuresti, 1968;
Fodor S., Mofeta, Bucuresti, 1972;
Kahana M., Sase zile si a saptea, Bucuresti, 1972;
Nagy I., Nepotii oltenilor. Bucuresti, 1972.


REFERINTE CRITICE:
I. Vitner, Prozatori contemporani, I, 1961;
S. Iosifescu, Arta si arte, 1965;
Eugenia Anton-Tuclor, in Viata Romaneasca, nr. 11, 1976.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani