Sergiu Dan biografia

Sergiu Dan




Sergiu Dan opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DAN Sergiu (pseudonimul lui Isidor Sergiu Rott-man), se naste la 29 dec. 1903, Piatra Neamt- moare in 13 mart. 1976, Bucuresti. Prozator si traducator.

Fiul lui Simon Rottman si al Ghizelei (n. ?).

Absolvent al Scolii Superioare Comerciale.

Debut jurnalistic la Piatra socialista (1919) si literar la Cugetul romanesc (1922). Poeme in Flacara si Chemarea lui N. Sergiu Dan Cocea (1926). Debut editorial cu monografia Viata minunata a lui Anton Pann (1929), semnata impreuna cu Romulus Dianu. Colab. la Contimporanul, Universul literar. Bilele de papagal, Vremea, Revista Fundatiilor Regale. Trad. din Louis Aragon, Michel Droit, Maurice Druon, Ana-tole France, Vera Ketlinskaia, S. Podiacev, H. Perruchot, B. Polevoi, Eva Starikova, Elsa Triolet, Voltaire. Premiul Soc. Techirghiol-Eforie (1934)j Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1934). In proza sa - Surorile Veniamin (1935), Roza si ceilalti (1946), Taina stolnice-sei (1958), Tase cel Mare (1968) - ironia pasnica imprima oamenilor, evenimentelor, locurilor un „colorit cenusiu" si „un timbru lent", proprii vietii nediferentiate.

Produs al unei colaborari fericite, romanul debutului (Viata minunata a lui Anton Pann, 1929) este o monografie romantata, de temeinica documentare, unde dezinvoltura narativa a lui Sergiu Dan si verva epica a lui Romulus Dianu isi dau intilnire in reconstituirea minutioasa a cadrului istoric - scene, intimplari, eroi secundari, panouri de epoca ~ si, deopotriva, in interpretarea pitoreasca a boemului Anton Pann. a carui personalitate, evocata cu intreaga ei savoare, dobindeste in viziunea celor doi autori atit „varietate si adincime, rivna si ideal, intelepciune si dezamagire", cit si „melancolie si constiinta literara".

Flaubertian in conceptie, romanul Dragoste si moarte in provincie (1931) infatiseaza existente bovarice peste care s-a asternut o „amortire dureroasa", statornicite intr-o „vreme neteda, fara surprize", unde pina si ravagiile anotimpurilor sint mai putin devastatoare. Pentru a umple golul imens al zilelor, tulburate doar de zvonurile flecarilor fara ocupatie, aici e nevoie fie de-o „munca inversunata", fie de-o „lene sustinuta".

Mic studiu al vanitatii provinciale, romanul sondeaza o stare de spirit particulara, numind totodata simptomul unui tipic imobilism: incredintati ca, jocul intrebarilor e primejdios", oamenii si-au intemeiat „filosofia" de viata pe hotarirea nestramutata „de-a nu-si pune nici o problema, multumindu-se sa raspunda cind altii ii intreaba". Romane ale vietii bucurestene, Arsenic (1934), Surorile Veniamin (1935) si Tase cel Mare (1964) atesta o cunoastere in genul lui Cezar Petrescu a mediilor celor mai felurite, unde se petrec destule evenimente dureroase, sfisieri sufletesti, existente sacrificate, peste care tremura totusi „un zimbet de intelegere". O lume amestecata, figuri de prim-plan si foarte multa figuratie: capitalisti, fruntasi ai miscarilor de stinga, mici negustori imbogatiti peste noapte, grevisti, functionari, actrite, soferi, portari, studenti, ofiteri, abonati ai pensiunilor modeste, clientela cabaretelor, forfota panoramelor, mascarici si pungasi de pe maidanul Mosilor, protagonistii curselor de la Baneasa, peisajul de „zimbete si saluturi" al strazii, plimbarea de la Cotroceni la Calea Victoriei, echivalenta in ochii cunoscatorului subtil al orasului cu insasi „moartea zapezii".

Averi insolente ce-si dau un fals aer de respectabilitate, iubiri conjugale ce-au epuizat demult misterul, instinctele burgheze ale unor oameni cu idei „sleite prea repede", a caror fericire e scurta si violenta, impacati cu soarta sau incer-cind sa i se sustraga prin actiuni lipsite de consecinte importante. Indivizi cu psihologie conventionala si mentalitate usuratica, in afara oricarei notiuni de virtute, incapabili de cainta, atribuind unei predestinari implacabile tot ce li se intimpla, aducind atit in dragoste, cit si in ura „putina lasitate". In tonalitate grava, autorul a dat romanul Unde incepe noaptea (1945), o cronica a evenimentelor contemporane, unde fictiunea se substituie realitatii dramatice a lagarelor de exterminare naziste. Aici, umanitatea - negustori, intelectuali de toate categoriile, doctrinari ai revolutiei - se zbate intre „candoarea agoniei" si „certitudinea sfirsitului inevitabil", in paginile unui document dintre cele mai patetice. Scris in maniera unor „memorii imaginare", Dintr-un jurnal de noapte (1970) reconstituie cu interes de colectionar intimplari si portrete de „fosti" (ministri, industriasi, actori, diplomati, comercianti clandestini de antichitati), ale caror bucurii si dureri nu datoreaza nimic imaginatiei, „rentieri ai memoriei", traind din amintiri, insotiti de legende totdeauna mai puternice decit adevarul vietii lor.

OPERA:
Viata minunata a lui Anton Parat, roman, in colab. cu R. Dianu, Bucuresti, 1929 (ed. II, Nastratin si timpul sau, 1934);
Dragoste si moarte in provincie, Bucuresti, 1931;
Arsenic, Bucuresti, 1934;
Surorile Veniamin, Bucuresti, 1935 (ed. revazuta, 1973);
Unde incepe noaptea, roman, Bucuresti. 1945;
Roza si ceilalti, roman, Bucuresti, 1946;
Taina stolnicesei, nuvela. Bucuresti, 1958;
Tase cel Mare, roman. Bucuresti, 1964 (ed. II, 1968);
Dintr-un jurnal de noapte. Bucuresti, 1970;
Serviciul de noapte. Nuvele, ed. si pref. de G. Gafita, Bucuresti, . Traduceri: G. Flaubert, Doamna Bovu-ry, Bucuresti, 1909 (ed. II, 1915;
ed. III, f.a.);
idem, Salammbo, Bucuresti, 1930;
P. Benoit, Prizonier in Germania, Bucuresti, 1933;
I.S. Turgheniev, Due-listul, Bucuresti, f.a.;
Voltaire, Fecioara din Orle-ans. Bucuresti, 1955;
idem. Zeita de jad si alte povestiri chinezesti. Bucuresti, 1956;
E. V. Starikova. Creatia lui L. M. Leonov, in colab. cu R. Hefter, Bucuresti, 1956;
S. Podiacev, Nuvele si povestiri, MI, in colab. cu Stefana Velisar-Teodoreanu si Irina Andreescu, Bucuresti, 1957;
J. K. Jerome, Fantoma lui Whibley, Bucuresti, 1957;
L. Aragon, Saptamina patimilor. Bucuresti, 1960;
A. France, Crima lui Sylvestre Bonnard, Bucuresti, 1960;
M. Haddad, Ultima impresie, Bucuresti, 1961;
Theun de Vries, Fata cu parul rosu, in colab. cu II. R. Radian, Bucuresti, 1962;
VeraKetlinskaia,,4///e/hm face sa traiesti, in colab. cu VI. Cogan, Bucuresti, 1962;
A. France, Povestiri, Bucuresti, 1963;
Elsa Triolet, Sufletul. Virsta de Nylon, Bucuresti, 1964;
B. Polevoi, Pe tarmul salbatic, in colab. cu M. Cardas, Bucuresti, 1964;
L. Aragon, Clopotele din Basel, Bucuresti, 1965;
idem, Frumoasele cartiere. Bucuresti, 1966;
H. Perruchot, Viata lui Cezanne, Bucuresti, 1967 (ed. II, 1969);
L. Aragon, Calatorii din imperiala, Bucuresti, 1969;
M. Druon, Regii blestemati, l-lII, Bucuresti, 1971;
M. Droit, Ostasii din Padurea Neagra, Bucuresti, 1972.


REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, Istoria;
Perpessicius, Opere, III, 1971, VII, 1975, XI, 1980;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, I;
A. Sasu Mariana Vartic, Romanul romanesc, I;
R. Bourea-nu, Vazuti in oglinda timpului, 1987;
G. Ivascu, Confruntari literare, III, 1988.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani