Viorel Stirbu biografia

Viorel Stirbu




Viorel Stirbu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STIRBU Viorel (numele la nastere: Stirb), se naste la2 oct. 1940, comuna Buciumi, judetul Salaj.

Prozator.

Fiul pantofarului Ion Stirb si al Anei (n. Aci).

Clasele primare in comuna natala, liceul si bacalaureatul la Zalau (1957).

Licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Cluj (1964). Redactor la ziarul Turda noua, apoi sef al sectiei de cultura (1965-?) si director al Teatrului de Stat din Turda; secretar literar la Institutul de Cercetari Etnologice si Dialectologice din Bucuresti; functionar al Uniunii Scriitorilor din 1986.

Debuteaza in Tribuna (1965) cu proza scurta, iar editorial cu volum de povestiri Un septembrie frumos (1967), care se ocupa, ca si micul roman Oameni singuri (196%), de „individul contemporan din mediul provincial" (Marian Popa). Proza apropiata de factura celei politiste in romanul insemnarile agentului Ada'm (1968) si nuvelele din Urma (1972). Romanele urmatoare tradeaza efortul de diversificare tematica: depersonalizarea si alienarea omului (Cortegiul, 1969), implicatiile fanatismului religios (Canionul, 1969), evocarea obiectiva, prin personalitatea lui Balcescu, a revolutiei romane de la 1848 (Marele Sigiliu, 3 voi., 1976-l980; ed. II, revazuta si adaugita, 2 volum 1987).

A mai publicat volum de nuvele Ce departe e dimineata (1989) si Pe urmele lui AlexandruIoan Cuza (in colab. cu D. Bogdan, 1985). Colaboreaza la Tribuna, Steaua, Luceafarul, Vatra, Romania literara etc.

Debutul lui Viorel Stirbu cu volumul Un septembrie frumos (1967) a putut parea nu numai matur, ci si de o frapanta modernitate. Ulterior, comentind si alte carti ale prozatorului, critica literara a facut dese referiri la Kafka, Durrenmatt, Edgar Poe, Henri James s. a. Schitele si povestirile inceputului de drum constituie satire vag politiste, parabole politice sau fragmente de atmosfera fantastica, vizind situatii absurde ori cazuri de constiinta. Pretextul tuturor il formeaza vina, sentimentul culpabilitatii, personajele traind drama unor remuscari pentru faptele comise.

O apasare mai accentuata pe latura politista se gaseste in micul roman Oameni singuri (1968), unde trei barbati sint acuzati pe nedrept pentru faptul de a fi ucis o femeie, si in insemnarile agentului Adam (1968). in Cortegiul (1969), lipsa de personalitate a lui Iacob Stan, mic functionar intr-un orasel de provincie, il determina sa ceara medicului psihiatru eliberarea unui certificat medical de alienat mintal. Dupa obtinerea actului mult dorit, personajul va cunoaste drama omului care traieste intr-un univers alienat, creatie a propriei sale imaginatii. Dobindind „libertatea absoluta", isi da seama ca nu are ce face cu ea: „Sentimentul de libertate totala, de anarhie mai bine zis, dupa care nazuise, se spulberase: avea dreptul aproape la orice si nimeni nu-i cerea socoteala. Asta il intrista". Mecanismul birocratic de la serviciul de pompe funebre, relevarea unor existente terne, prezenta personajelor care traiesc gustul amar. al inutilitatii - toate creeaza o atmosfera kafkiana. in Camile(1969), scriitorul dezbate consecintele morale si psihologice ale fanatismului religios.

Cartea sa cea mai ambitioasa este insa Marele Sigiliu (I-III, 1976-l980), o restituire documentara strict obiectiva a revolutiei romane de la 1848, vazuta prin personalitatea ei cea mai proeminenta: Nicolae Balcescu . Romanul analizeaza pe larg aspectele ideologice ale revolutiei, miscarile tactico-militare, momentele ocuparii Bucurestiului de catre armatele otomane si tariste, inceputul dramaticului exil al revolutionarilor munteni, insuccesul tentativei lui Balcescu de a media intre Kossuth si Avram Iancu, ofensivele si contraofensivele trupelor maghiare, austriece si romane din Ardeal etc.

Constituind o replica la literatura istorica pe aceeasi tema, romanul spulbera imaginea unui Balcescu legendar, martir si profet, in convingerea ca o idealizare echivaleaza adesea cu o mistificare, in acelasi timp, Viorel Stirbu propune noi perspective si interpretari atit asupra unor evenimente (cauzele infringerii revolutiei si caracterul preponderent national al acesteia, problema agrara etc), cit si asupra unor personalitati (I. C. Bratianu, Heliade ) implicate in revolutie. Preocupat mai mult de autenticitatea istorica decit de cea artistica, prozatorul isi reprima tentatia fictiunii, a deductiilor psihologice si portretizarii, ceea ce face ca romanul sa intre in competitie nu atit cu scrierile propriu-zis literare (de pilda cu Un om Intre oameni al lui Camil Petrescu), cit cu cele de stricta istorie, cum ar fi, de pilda, N. Balcescu. Opera. Omul. Epoca, de G. Zane. Interesul lui Viorel Stirbu pentru personalitatea lui Balcescu poate avea si un sens polemic mai profund: imaginea conducatorului politic ideal, de tip romantic, caruia ii este straina „comoditatea micii existente", pregatit sa se sacrifice pentru libertatea si propasirea neamului sau. Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza(9%5, in colab.) este „o scriere de larga accesibilitate" si o „recitire", fara pretentii stiintifice, a vietii marelui domnitor.

OPERA:
Un septembrie frumos, povestiri. Bucuresti, 1967;
Oameni singuri, roman, Bucuresti, 1968;
insemnarile agentului Adam, roman, Bucuresti, 1968;
Cortegiul, roman. Bucuresti, 1969;
Urma, nuvele, Bucuresti, 1972;
Canionul, roman, Cluj-Napoca, 1975;
Marele Sigiliu, roman, I, cu o pref. de M. Gafita, Bucuresti, 1976;
II, Bucuresti, 1978;
III, Bucuresti, 1980 (ed. II, revazuta si adaugita, I-II, 1987);
Pe urmele lui Alexandru Ioan Cuza, in colab. cu D. Bogdan, Bucuresti, 1985;
Ce departe e dimineata aceea, nuvele, Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
Marian Popa, in Luceafarul, nr. 4, 1968;
Z. Sangeorzan, in Cronica, nr. 9, 1968;
M. Mincu, in Tonus, nr. 6, 1968;
C. Cublesan, in Tribuna, ni. 29, 1969;
M. Muthu, in Steaua, nr. 8, 1969;
N. Prelipceanu, in Tribuna, nr. 39, 1972;
E. Uricaru, in Steaua, nr. 21, 1973;
C. Hirlav, in Tribuna, ni. 39, 1974;
Dana Dumitriu, in Romania literara, ni. 7, 1977;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 9,1977;
D. Culcer, in Vatra, nr. 5,1977;
C. Livescu, in Ateneu, nr. 2,1977;
C. Tuchila, in Amfiteatru, nr. 2, 1978;
M. Iorgulescu, Scriitori;
Dana Dumitriu, in Romania literara, ni. 4, 1979;
V. Salajan, in Tribuna, nr. 35, 1980;
T. Vargolici, in Romania literara, nr. 48, 1987;
L. Ulici, ibidem, ni. 25, 1988.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani