Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementari relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva a statului.
Dreptul poate fi asemanat cu un arbore din a carui simpla tulpina se desprind numeroase ramuri care la randul lor, toate i-si trag seva din tulpina si radacina de care nu se pot detasa. ... Continuare
Mostenirea
3.3.1. Generalităţi
Moştenirea era guvernată de aceleaşi dispoziţii indiferent de categoria socială: nu se cunosc norme aparte care să guverneze aparte moştenirea pentru nobili sau pentru ţărani.
Dreptul obişnuielnic a stabilit reguli care au reuşit să asigure cointeresarea membrilor familiei la mărirea ... Continuare
Garantia obligatiilor
În vederea executării obligaţiilor întocmai şi la timpul stipulat în contract, contractele erau întărite de diferite garanţii. În dreptul feu-dal garanţiile erau de două feluri: personale şi reale.
Garanţiile reale, ca de altfel şi cele personale, dădeau o siguranţă că debitorul va executa contractul aşa cum a fost ... Continuare
Delictele
Şi în societatea feudală pentru aceste fapte era antrenată răspunderea. Nu este vorba despre o răspundere contractuală, deci în baza unui contract încheiat între părţi, ci de o răspundere extracon-tractuală numită răspundere delictuală.
Revenind la delicte ca izvor al obligaţiilor, putem releva situaţiile în care ... Continuare
Raspunderea. Raspunderea colectiva
În mentalitatea populară ideea justiţiei private, nu exista. Născut popor creştin, şi-a fundamentat existenţa pe precepte biblice.
Pasul fundamental în ,,etatizarea” justiţiei l-a constituit incrimi¬na¬rea la nivelul obştilor a faptelor grave. După constituirea statelor feudale acest proces s-a amplificat fără însă a face ... Continuare
INTERPRETAREA LEGII CIVILE
Definitie - Prin interpretarea legii civile “întelegem operatiunea logico-rationala de lamurire, explicare a continutului si sensului normelor de drept civil, în scopul justei lor aplicari prin corecta încadrare a diferitelor situatii din viata practica” (Beleiu).
Aceasta definitie - contine trei elemente:
- interpretarea legii este o etapa a procesului de aplicare a legii civile.
- ... Continuare
DE LA CUTUMA LA PRAVILA
Legea ca vocabulă era uzitată chiar înainte de apariţia codificărilor, în paralel cu cea de obicei (sau drept, dreptate). Unitare ca sens, cele două cuvinte aveau etimologii diferite: cel dintâi provine din latinescul lex, în vreme ce cel de-al doilea este slavon.
Abia în secolul al XVII-lea codurile de legi oficiale proprii ţărilor româneşti. ... Continuare
RUDENIA. FAMILIA. MOSTENIREA
3.1. Rudenia
Principial, rudenia ca legătura existentă între două sau mai multe persoane, era stabilită în funcţie de apartenenţa la un anumit neam. Aceasta se făcea fie pe cale naturală prin naştere, fie pe cale artificială prin înfiere. Unele aspecte deosebite prezenta rudenia spirituală generată de actele sacramentale.
Linia de ... Continuare
OBLIGATIILE
2.1. Consideraţii generale
Schimbul de produse dintre persoane, circulaţia bunurilor, îndeo-sebi după descompunerea obştilor săteşti, şi cristalizarea proprietăţii private au fost realităţi ce trebuiau să se găsească şi în drept.
Tot în ideea de echitate s-a născut şi instituţia delictului sau ... Continuare
PERSOANELE
Conceptul de personalitate juridică – capacitatea juridică generală a persoanei de a avea drepturi şi obligaţii – aşa cum este definit în zilele noastre este rezultatul unei evoluţii istorico-juridice. Conţinutul său a fost indisolubil conex cu mutaţiile ce s-au produs la nivelul societăţii (mutaţii dislocatoare ... Continuare
JUSTITIA
4.1. Organizarea judecătorească
4.1.1. Justiţia şi sarcinile ei
Conceptul de justiţie în sensul cel mai larg, include atât sistemul organelor acreditate cu înfăptuirea ei, cât şi activitatea desfăşurată de aceste organe.
4.1.2. Organizarea judecătorească
Una din formele fundamentale de activitate a fiecărui stat ... Continuare
FORMAREA DREPTULUI ROMANESC
FORMAREA DREPTULUI ROMÂNESC
3.1. PREMISELE
3.1.1. Părăsirea Daciei de către romani
Romanizarea rapidă şi intensivă a Daciei, fenomen ireversibil, a continuat în perioada migraţiilor când datorită riscurilor la care a fost supusă populaţia daco-romană de la oraşe, mai puternic romanizată, s-a deplasat spre ţinuturile ... Continuare
DUALISMUL JURIDIC IN DACIA
DUALISMUL JURIDIC ÎN DACIA
2.1. Organizarea centrală
Deşi teritoriul Daciei nu a ajuns în întregime sub stăpânirea romană, influenţele civilizaţiei romane, s-au manifestat şi dincolo de provincia imperială.
Doi împăraţi au reorganizat succesiv Dacia romană: HADRIAN (117–138) în urma unei răscoale împarte teritoriul în ... Continuare
DREPTUL GETO-DAC
DREPTUL GETO-DAC
1.1. CONTEXTUL ISTORICO-POLITIC
Lipsa surselor de informare asupra societăţii dace nu este ab¬so¬lu¬tă; cu toate că sunt ,,destul de vagi şi confuze” permit totuşi con¬tu¬ra¬rea unei imagini.
Deşi din secolul IV î. Hr. societatea dacă a fost organizată în u¬niu¬ni de triburi, nu se poate susţine că acestea ... Continuare
PERIODIZAREA ISTORIEI DREPTULUI ROMANESC
Periodizarea istoriei dreptului poate constitui motiv de con¬tro¬ver¬se. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ştiinţele istorice există discuţii în ceea priveşte calificarea şi clasificarea timpului istoric. Utilitatea pe¬riodizării nu este numai didactică.
Limitele ,,timpurilor” juridice se întrepătrund până la epoca lui CUZA şi ... Continuare
NECESITATEA STUDIERII ISTORIEI DREPTULUI ROMANESC
Studiul istoriei dreptului românesc este important din mai multe puncte de vedere. Mai întâi pentru că se pune problema etnogenezei şi a parcursului istoric al poporului român, iar dreptul, ca fenomen de suprastructură, se împleteşte organic cu viaţa social-economică şi politică. Un al doilea motiv pentru care se impune studierea istoriei dreptului ... Continuare
OBIECTUL ISTORIEI DREPTULUI ROMANESC
Istoria dreptului românesc studiază evoluţia dreptului pe teri¬to¬riul ţării noastre.
Cum dreptul este în corelaţie cu statul, a fost necesar să analizăm şi anumite probleme importante din existenţa statului.
Făcând parte din categoria ştiinţelor despre societate, istoria drep¬tu¬lui românesc prezintă interdependenţe cu ... Continuare
LISTA cuprinzand functiile publice
I. Funcţii publice generale:
1. secretar general al Guvernului şi secretar general adjunct al Guvernului;
2. consilier de stat;
3. secretar general şi secretar general adjunct din ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;
4. prefect;
5. subprefect;
6. secretar general al prefecturii, secretar general al ... Continuare
Reglementari privind functia publica si functionarii publici
Art. XIII. - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 8 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Prezenta lege ... Continuare
Conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor in exercitarea demnitatilor publice si functiilor publice
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 68. - Prezentul titlu reglementează conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor ce pot interveni în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice.
Art. 69. - (1) Prevederile prezentului titlu se aplică persoanelor care exercită următoarele demnităţi ... Continuare
