Referate Meniu
Astronomie
Biologie
Chimie
Desen
Diverse
Drept
Economie
Engleza
Filozofie
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Marketing
Matematica
Medicina
Muzica
Psihologie
Romana
Romana1
Spaniola


 


referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre: NUVELA ISTORICA - demonstratie de apartenenta la specie - ALEXANDRU LAPUSNEANUL de Costache Negruzzi

NUVELA ISTORICA


„ALEXANDRU LaPUSNEANUL”


de Costache Negruzzi
- demonstratie de apartenenta la specie –

Costache Negruzzi este primul scriitor roman modern din Moldova, initiator al speciei denumita nuvela istorica. Nuvela istorica “Alexandru Lapusneanul” este publicata in anul 1840 in primul numar al revistei “ Dacia literara”, respectand dezideratele cuprinse de Mihail Kogalniceanu in articolul -–program al revistei, intitulat “Introductie”. Costache Negruzzi s-a inspirat din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin, insa nu a respectat intru-totul adevarul istoric national. Astfel figura domnitorului Alexandru Lapusneanul, faptele din a-II-a sa domnie sunt preluate din “ Letopisetul Tarii Moldovei” a lui Ureche. 2d34m0-sdfsdn334


Nuvela este o specie a genului epic, in proza cu un subiect mai dezvoltat decat al schitei, cu o naratiune mai complexa, pe mai multe planuri narative si cu mai multe episoade, prezentand un conflict puternic si un personaj reliefat. Nuvela este structurata in 4 capitole, fiecare capitol avand la baza cate un motto (de aici reiese structura clasicista a operei).
Primul motto este rostit de Alexandru Lapusneanul, ca raspuns la cererea soliei domnesti de a se intoarce din drum. Cei patru boieri Spancioc, Stroici, Veverita si Motoc ii spun lui Lapusneanul ca tara nu il vrea si nu-l iubeste. Raspunsul dat sugereaza ambitia personajului de a-si recupera tronul pierdut, in urma unui complot pus la cale de boieri: “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu (…) si daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pe voi”.


Al doilea motto este amenintarea rostita de sotia unui boier, omorat de domnitor. Ea se intalneste cu doamna Ruxanda si ii cere sa intervina pe langa Lapusneanul ca sa inceteze cu razbunarile, altfel si ea se face vinovata de sange varsat daca nu-l impiedica: “Ai sa dai sama, doamna…”.
Al treilea motto face parte din punctul culminant – cei 47 de boieri sunt invitati la curte, la masa domneasca, unde sunt ucisi, conform planului viclean al domnitorului. Multimea, aflata la portile cetatii, dupa cateva ezitari cer capul lui Motoc, pe care-l considera vinovat de toate necazurile existente in societate: “Capul lui Motoc vrem…”.
Ultimul motto e rostit de insusi domnitorul care se retrage in cetatea Hotinului pentru a-i supraveghea pe cei doi boieri care au scapat de macel: Spancioc si Stroici. Aici, se imbolnaveste grav si doreste sa se calugareasca. Intr-un moment de luciditate ii ameninta pe cei aflati in jurul lui, inclusiv pe episcopul Teofan: “De ma voi scula pe multi am sa popesc si eu”.


“Alexandru Lapusneanul” este o nuvela istorica. Istoria ca subiect al unui discurs literar apare odata cu romantismul si aduce in prim-plan personaje dramatice si puternic individualizate. Este o nuvela istorica deoarece se inspira din istoria nationala, personajul principal a existat in istoria Moldovei si trateaza subiectul respectand anumite structuri mentale , comportamentale si sociale specifice perioadei in care Negruzzi a plasat actiunea. Ca sursa de inspiratie nuvela respecta unul din dezideratele originale cerute de Mihail Kogalniceanu in “Introductie…”. Autorul se inspira din “Letopisetul Tarii Moldovei” de Grigore Ureche, dar modifica anumite secvente, nerespectand in totalitate adevarul istoric. La venirea lui Alexandru la domnie , Motoc pleaca cu Tomsa in Polonia, insa Negruzzi il pastreaza pe boier cu scopul de a reliefa trasaturile domnitorului. Stroici nu a existat in epoca, el fiind o inventie a autorului.


Subiectul nuvelei este cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). Situatia initiala descrie intoarcerea lui Lapusneanul; aceasta este redata intr-o maniera asemanatoare cronicii istorice. Elementul de diferentiere il reprezinta faptul ca “Lapusneanul si vornicul Bogdan sunt inarmati din cap pana-n picioare”. Cauza care declanseaza actiunea este punctata de dialogul dintre Alexandru Lapusneanul si solia domneasca. Acesta este un moment semnificativ al operei, se contureaza conflictul intre Lapusneanul si boierime, un conflict tipic pentru epoca respectiva. Conflictul dintre domnitor si Motoc creioneaza porteretul lui Lapusneanul. Acesta din urma isi cunoaste adversarii, privindu-i ca pe niste dusmani ce trebuie eliminati. Rezolvarea conflictelor dintre Lapusneanul si boieri si dintre Lapusneanul si Motoc va surveni in capitolul al VIII-lea, cand ii omoara pe cei 47 de boieri si il da pe Motoc pe mana norodului furios, in acest fel descotorosindu-se de boierul tradator. In acest capitol autorul ofera cititorului o decriere amanuntita a personajului. Primul aspect este exterior(al tinutei), fiind surprins elementul semnificativ care sugereaza intentia razbunatoare. Desi este imbracat conform traditiei domnesti, Lapusneanul are pe sub haina lui o “ zea de sarma si la brau un junghier cu prasele de aur”. Stapaneste bine arta disimularii, in acest sens cuvantarea pe care o tine este elocventa, pentru ca ii induce pe cei 47 de boieri in eroare. Scenariul uciderii boierilor este unul cinic. Cinismul este caracteristic domnitorului , acest lucru fiind redat si de scena in care se hotaraste sa-l predea pe Motoc in mana multimii. Initiativa dialogului dintre boier si domn apartine lui Motoc care i se adreseaza cu “ marite domn”. Motoc sugereaza faptul ca taranimea ar trebui inlaturata, afirmand cu ipocrizie “Eu sunt boier mare; ei sunt niste prosti”. Culmea cinismului este atinsa de domnitor in momentul in care dezvaluie motivul pentru care Motoc este osandit la moarte: “judeca si tu” ii spune boierului, transformand moartea acestuia intr-un sacrificiu pentru binele tarii. In acest caz, Lapusneanul s-a dovedit a fi un bun psiholog, deoarece l-a pastrat pe Motoc, anticipand cererea multimii :”capul lui Motoc vrem…“. Omorarea lui Motoc apare ca o rezolvare a conflictului dintre cei doi. Situatia finala se concretizeaza prin otravirea domnitorului de sotia sa, doamna Ruxanda, ajutata de cei doi boieri Spancioc si Stroici intorsi in tara.


Structurile mentale, comportamentale si sociale se individualizeaza in text prin imaginea vietii publice si private si relatiile dintre boieri si domnitor. Viata privata este putin redata, ea neexistand ca atare in epoca. Singurele referiri sunt legate de Ruxanda si de faptul ca ea traieste separat de domnitor, in apartamentul femeilor. Incercarea ei de integrare in viata publica va fi tratata cu cinism “muiere nesocotita”, oferindu-i-se un leac de frica – piramida de capete boieresti. Viata publica este centrata pe relatia domnitor – boieri: o relatie conflictuala. Acest conflict este de natura sociala, boierii dorind sa detina puterea pentru a se imbogati, il privesc pe domnitor ca pe un tiran, un dusman in calea fericirii lor. Un alt element al vietii sociale este sugerat prin supusi (norod) care reprezinta personajul colectiv. Pentru popor, domnitorul este drept si bun, toate greselile fiind comise de boieri. 234sm0-sdfsdn334


Modul de expunere al lui Motoc reda respectarea ierarhiei sociale. Domnitorului i se adreseaza cu “Doamne, Doamne”, implorandu-l: “ nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noastre”. Acest discurs se inscrie in structurile mentale ale epocii, domnitorul fiind unsul lui Dumnezeu pe pamant. Comportamentul fata de domnitor dezvaluie umilinta supusilor. Boierii trebuie sa i se inchine si sa-i sarute poala hainei.


Asadar Costache Negruzzi face din Alexandru Lapusneanul un personaj crud, prototipul domnului despotic, tiranic. Subiectul nuvelei este inspirat din istorie, bazandu-se atat pe elemente reale, cat si imaginare. Nuvela istorica “Alexandru Lapusneanul” este prima de acest gen in literatura romana, fiind apreciata de criticii epocii respective.