CATEGORII DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV referat






1.2.1 CONTENCIOSUL ADMKINISTRATIV DE ANULARE
"Contenciosul administrativ de anulare este acela in acre instanta de contencios administrativ este competenta sa asnuleze sau sa modifice un act administrativ de autoritate adoptat ori emis cu nerespentarea legii sau sa oblige serciul public administrativ sa rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege. Instanta nu este competenta sa rezolve si problema repararii daunelor. Aceasta problema se rezolva, in cadrul unui litigiu separat, de catre instantele de drept comun."13
aceasta categorie de drept administrativ era regelmentata in tara noastra prin Legea pentru infiintarea Consiliului de Stat din 11 februarie 1864 care in art.33 prevedea ca " in materie contencioasa, ca'nd se atinge interesul unui particular sau persoane juridice, hotararea Consiliului de Stat nu inchide drumul jurisdictiunii tribunalelorordinare, decat in cazurile caere anume se vor determina de lege, sau in cazul cand patile vor da inscirsa multumirea de hotararea Consiliului." . Tot un contencios administrativ de anulare3 a fost si cel intituit prin Legea pentru reorganizarea Curtii de Casatie si Justitie din 1 iulie 1905.
1.2.2. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV DE PLINA JURISDICTIE
2contenciosul administrativ de plina jurisdictie este acela in care instanta de contencios administrativ este competenta potrt legii, sa anuleze ori sa modifice actul administrativ de autoritate atacat, sa oblige serciul public administrativ sa rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege si sa acorde daunele cauzate, de serciul public admkinistrativ, particularului (persoana fizica sau juridica), prin actul administrativ de autoritate adoptat sau emis ori prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare al un drept recunoscut de lege. Cererea de desubiri se formuleaza in cadrul actiunii initiale sau separat, dupa cum, la data introducerii actiunii era sau nu cunoscuta uba si intinderea ei."14
Suntem in prezenta unui contencios administrativ de plina jurisdictie in cazurile in care instanta de contencios administrativ este competenta sa:
a) anuleze actul administrativ de autoritate prin care un reclamant a fost vatamat intr-un drept al sau recunoscut de lege;
b) modifice un act administrativ de autoritate care prin prevederile a caror modificare se cere, reclamantul a fost vatamat intr-un drept al sau recunoscut de lege;
c) oblige serciul public administrativ sa trezolve cererea unui reclamant, referitoare la un drept al sau recunoscut de lege;
d) oblige serciul public de administratie la repararea ubei ce i-a fost cauzata reclamantului prin actul administrativ de autoritate emis, ori prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege.
"Continutul contenciosului administrativ de plina jurisdictie a fost desprins din prevederile art.11 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, potrit carora instanta, solutionand sectiunea, poate, dupa caz, sa anuleze in tot sau in parte-cand il anuleaza in parte inseamna ca il modifica -actul administrativ, sa oblige autoritatea administrativa sa emita un act administrativ sau sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris. In cazul admiterii cererii-prevede alineatul 2 al aceluias articol-insanta va hotara si asupra daunelor materiale si morale cerute."15












******************************
13 Valentin I.Prisacaru,"tratat de drept administrativ roman ""ed. Lumina Lex,1993,.278
14 Valentin I.Prisacaru, Op. Cit.,.7
15 Valentin I.Prisacaru,Op.cit.,. 7-8
1.2.3. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV IN DREPTUL AT
"Jurisdictia administrativa a fost organizata inca din anul al VIII-lea de la revolutie (in Franta), prin infiintarea a doua grade de jurisdictie si anume consiliile de prefectura in fiecare departament, ca prima instanta, si Consiliul de Stat, atat ca instanta de fond, cat si ca instanta de recurs."16
Consiliile de prefectura solutionau, la inceput, doar conflictele juridice nascute din aplicarea impozitelor, din vanzarea bunurilor de stat, la care se adauga mai apoi acele rezultate din alegerile organelor locale. Consiliile de prefectura au fost remaniate prin Decretul-lege din 6-26 septembrie 1926, infiintandu-se 22 de consilin interdepartamentale ce functionau autonom.
"Prin reforma din 30 septembrie 1953 au fost infiintate tribunalele administrative interdepartamentale, ca organe de jurisdictie administrativa de drept comun, desfiintandu-se totodata, consiliile de prefectura."17.-
"In afara sistemului tribunalelor administrative, in Franta sunt organizate si functioneaza o serie de altze organe de jurisdictie administrativa cum sunt:
a) Curtea de Conturi- cu atributii administrative ( de control) si atributii jurisdictionale;
b) Curtea de disciplina bugetara si financiara- compusa din membrii ai Consiliului de Stat si ai Curtii de Conturi si competenta sa sanctioneze incalcarile disciplinei bugetare si financiare savarsite de agentii cili si militari de stat;
c) Consiliul Superior al Magistraturii- care aplica sanctiuni disciplinare magistratilor;
d) Jurisdictii in materia educatiei nationale, formate din consilii departamentale, academice, universitare;
e) Jurisdictii profesionale;
f) Comisiile de control ale bancilor














**************************
16 Ibidem .9
17 B.Pacteau, "Contentieux administratif",Paris,1985

g) Alte jurisdictii speciale(exemplu: "Comisia Centrala de ajutor social", "Comisiile departamentale pentru munca handicapatilor "etc..)"18
"In majoritatea statelor europene ca Belgia, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia functioneaza (cu unele reglementari specifice) sistemul tribunalelor administrative, ca instante de contencios administrativ de fond si cu tribunalele administrative supreme ca instante de fond, de apel sau recurs."19.
"In Belgia contenciosul administrativ pentru exces de putere este de competenta Consiliului de Stat, mai exact a sectiei sale administrative, in timp ce contenciosul administrativ de plina jurisdictie al actelor sau faptelor administratie este de competenta tribunaleleor ordinare. In anul 1918 se creaza in Finlanda "Curtea Administrativa suprema", mentionata de Constitutia finlandeza din 1919 alaturi de Curtea Suprema de Justitie, ca fiind una dintre cele doua jurisdictii principale ale tarii, este competenta sa judece in ultima instanta litigiile administrative."20
" Isubordonarea Curtii Administrative Supreme functioneaza tribunalele administrative pronciale, care nu dispun de autonomie administrativa, deoarece ele functioneaza in relatie cu consiliile prefecturilor. In cadrul unei itoare reforme, ele urmeaza sa dena instate judecatoresti autentice, subordonate Ministerului Justitiei. Curtea judeca de asemenea recursurile impotriva deciziilor Consiliilor de Ministri, ale ministerelo, ale directiilor centrale etc."21




cetatenii pot folosi recursul administrativ (impotriva decizilor autoritatilor administrative ale statului si ale unitatilor administrativ - teritoriale), sau recursul comunal (impotriva deciziilor consiliilor municipale si comunale).
In art.93 din Legea fundamentala a Germaniei sunt enumerate 5 ordine de jurisdictie ale caror curti supreme sunt : Curtea Federala de Justitie, Curtea Federala Administrativa, Curtea Federala de Finante, Curtea Federala a Muncii, Curtea Federala de Contencios Social. In Germania funtioneaza 33 de tribunale administrative de prima instanta, competente pentru toate litigiile administrative de competenta teritoriala a landurilor. Sunt exceptate de la competenta tribunalelor administrative trei categorii de litigii:
a) cele date in competenta jurisdictiunilor constitutionale ale landurilor si ale federatiei;
b) litigiile de drept privat sau care apartin jurisdictiilor ordinare prin vointa legii;
c) litigiile de drept public date in competenta ubnor tribunale speciale: tribunale de finante, tribunale disciplinare militare, ale judecatorilor etc.
"In materia contenciosului administrativ, cetatenii germani au dreptul la urmatoarele forme de actiuni:
- actiunea in anulare- prin care se urmareste sa se anuleze, pentru ilegalitate, un act administrativ indidual;
- actiunea in obtinerea unei prestatii- obligarea unei autoritati adminstrative la emiterea unui act administrativ indidual pe care administratia refuza sau omite sa-l elibereze;
- actiunea in declarare- are ca obiect constatarea de catre judecatorul instantei de contencios administrativ, cu autoritate de lucru judecat, a existentei unei situatii juridice sau a constatarii nulitatii unui act administrativ ilegal;
- actiunea in controlul legalitatii normelor ce are ca obiect verificarea legalitatii reglementarilor locale adoptate in aplicarea normelor federale."22
In Grecia, contenciosul administrativ a fost organizat inca din secolul al XIX-lea, perioada monarhiei absolute, cand au fost infiintate Consiliul de stat si tribunalele administrative, cu daoua grade de jurisdictie.
"In prezent, in Grecia, organizarea justitiei administrative cuprinde:
a) tribunalele administrative de prima instanta, in numar de 28, care sunt instante de drept comun pentru contenciosul administrativ de plina jurisdictie;
b) curtile administrative de apel , in numar de 7, competente sa judece, in prima si ultima instanta, cauzele determinate de contractele administrative, apelurile impotiva deciziilor pronuntate de tribzunalele administrative de prima instanta, recursurile pentru exces de putere etc.
c) Consiliul de Stat, organizat pe patru sectii si putand functiona si in plen, judeca: recursurile in anulare, a actelor administrative atat indiduale ca si regelmentare (nuormative) fiind, din acest punct de vedere, judecator in anulare de drept comun; recursurile in casare impotriva deciziilor pronuntate de tribunalele administrative; recursurile de plina jurisdictie date in competenta sa printr-o dispozitie speciala a Constitutiei."23
In Italia exista un sistem dualist al contenciosului administrativ, in sensul ca litigiile dintre administratia publica si cetateni sunt atribuite, spre solutionare, ambelor ordine de jurisdictie existente: jurisdictie ordinara si jurisdictie adeministrativa."24
"In Olanda exista un sistem de control al actelor administrative, ce are trei caracteristici si anume : rolul important al recursurilor administrative, multitudinea jurisdictiilor administrative si rolul deosebit al judecaturului judiciar."25
"In Elvetia, contenciosul administrativ este supus atat unor reglementari federale, cat si unor norme cantonale, ceea ce duce la existenta a 26 de sisteme diferite."26
"In dreptul englez, controlul judiciar are in vedere executarea de catre tribunale a dreptului de a sili daca un act administrativ este sau nu legal si de a dispune masurile necesare pentru remedierea lui. Dar, intrucat dreptul administrativ se afla, sub maimulte aspecte, in stadiul , nu exista reguli uniforme pentru a trata contenciosul inte cetatean si administratie sau intre organele administratiei publice insasi. Pentru fiecare tip de contencios exista un regim special."27
Tot in aceasta lucrare se arata ca acest control judiciar al actitatii administratiei are la baza teoria .
In dreptul englez, jurisdictiilor speciale (administrative) le este propriu , in timp ce recursurile in anulare apartin jurisdictiilor judiciare, care folosesc proceduri multiple si sunt organizate la bnivel national.
In SUA sistemul administrativ este subordonat celui judiciar. " Sub aspect organizatoric, fiecare minister sau departament, ca si fiecare agentie de autoritate are, in materie de jurisdictie administrativa, o structura proprie. La nivelul foecarei ierarhii administrative se afla un fel de consiliu de contencios administrativ, iar adesea, la nivel superior ca un consiliu administrativ suprem, se afla insusi ministrul ori seful departamentului agentiei sau autoritatii."28
In Norvegia "nu exista organizat un sistem independent al tribunalelor administrative. Controlul jurisdictional al administratiei (actelor si faptelor administrative) este de competenta judecatorului judiciar."29
In principiu, in Norvegia, toate instantele judecatoresti sunt competente sa solutioneze cauzele apartinand oricarei ramuri ale dreptului.
In canada, "contenciosul administrativ apare ca un rezultat al unui amestec hibrid de influiente britanice si americane."30
Tribunalele administrative in Canada sunt un ansamblu de tribunale specializate, prezidate de un judecator ori de un comisar insarcinat cu aplicarea legii dupa o procedura cvasijjuridicsionala. Astfel de tribunale sunt de exemplu: Curtea de Impozite, Curtea de Apel pentru Imigranti, Comisia pentru Transporturi, Tribunalul concurentei etc.. Actitatea acestor tribunale consta in exercitarea, pe calea rezuirii sau apelului, a unui control asupra actelor administrative (numita "justitie administrativa de masa").
In afara de acest contencios administrativ mai exista un "contencios nobil" care se exercita de Curtea Superioara si priveste controlul de legalitate al deciziilor sau omisiunilor (de a nu emite un act administrativ) oricarei autoritati apartinand puterii executive.
"In ceea ce ne priveste, consideram ca cea mai buna solutie pentru realizarea finalitatii acestei institutii- controlul actelor administrative de autoritate emise de organele de administratiei publice- o constituie, controlul acestei legalitati de catre organele puterii judecatoresti, asa cum sunt sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor judetene si al municipiului Bucuresti, ale curtilor de apel si de la Curtea Suprema de Justitie, asa cum este organizata aceasta actitate in Romania."31










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani