Logo referatele carte



\"dacia literara\" (manifest literar, doctrina estetica)



Prima jumatate a secolului al XlX-lea este, poate, cea mai agitata si bogata perioada, de transformari social-culturale, culminand cu evenimentele Relutiei de la 1848, prin care lupta pentru emancipare sociala si nationala a antrenat toate cele trei provincii romanesti. Etapa cuprinsa intre anii 1830 si 1860, in care a avut loc o viguroasa activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor romane, este cunoscuta in literatura sub denumirea de perioada pasoptista.In aceasta epoca de avant al culturii, literatura romana a cunoscut o dezltare deosebita prin contributia unor scriitori patrunsi de idealul eliberarii si unitatii nationale, care au pretuit frumusetile patriei si folclorul, satirizand totodata viciile oranduirii feudale si participand activ la lupta sociala, la evenimentele politice ale vremii. in operele lor au impletit romantismul cu clasicismul, in spiritul marilor valori ale literaturii universale.
Perioada pasoptista a fost reprezentata in literatura prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo in Moldova; Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae Balcescu, lori Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca; Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresanu in Transilvania.
Presa, aflata la inceputuri, s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. Primele ziare aparute au fost: la Bucuresti - \"Curierul romanesc\" (1829), sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu; la Iasi -\"Albina romaneasca\" (1829), din initiativa lui Gheorghe Asachi; la Brasov - \"Gazeta de Transilvania\" (1838), avand in frunte pe rnarele carturar ardelean George Baritiu.
La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista \"Dacia literara\", din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu (1817-l891), fiind \"intaia revista de literatura organizata\" (G.Galinescu). \"Dacia literara\" este asadar prima revista literara, in jurul careia s-a manifestat un curent national-popular si prin care s-au afirmat primii nostri scriitori moderni.
In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de numai 23 de ani, publica articolul-program sub titlul \"Introductie\", in care evidentiaza principalele idei asezate ca fundament al crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc. (Pe european, programul romantismului a fost trasat in Franta, de Victor Hugo, in \"Prefata\" la drama \"Cromwell\" -l827).In intentia lui Mihai Kogalniceanu, revista urma sa aiba o structura bine organizata, fiind cu atat mai meritorie stradania lui, cu cat \"Dacia literara\" este prima publicatie de literatura romana:
. prima parte cuprinde \"compuneri originale\" ale scriitorilor colaboratori;
. a doua parte reproduce articole din alte publicatii;
. partea a treia se ocupa de critica operelor nou aparute;
. partea a patra, avand un titlu special - \"Telegraful Daciei\"- contine informatii despre cartile in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scriitori, adica \"tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman\".
Articolul-program intitulat \"Introductie\" incepe cu succinte referiri la publicatiile vremii, care, in afara de politica, de stiri administrative si de cateva informatii locale, acestea nu contin nimic despre literatura. De aceea, Kogalniceanu s-a gandit ca este momentul sa initieze \"o foaie\" care sa se indeletniceasca \"numai cu literatura nationala\" si in care sa poata fi publicate \"cele mai bune scrieri originale\". Pune la dispozitie inile revistei \"Dacia literara\" tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti, \"fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau\", ambitia lui fiind sa apara \"productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune\". Cu trei ani inainte (1837), Ion Heliade Radulescu adresa tinerilor scriitori indemnul \"Scrieti baieti numai scrieti! [] e vremea de scris, si scrieti cat veti putea si cum veti putea\", fara sa aiba exigenta valorica a lui Mihail Kogalniceanu, care considera importanta calitatea operei, nu numai reperul cantitativ.
Directorul revistei traseaza principalele directii pe care sa le urmeze scriitorii pentru a putea crea o literatura nationala, telul marturisit al marelui om de cultura fiind acela ca \"romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti\", asigurand scriitorii din toate provinciile romanesti ca operele originale r beneficia de o critica obiectiva, \"m critica sectiunea, iar nu persoana\".

Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literaturi straine, fara* nicio legatura spirituala cu specificul romanesc, de aceea el considera ca \"dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national\", iar traducerile unor opere de valoare din literatura universala \"nu fac o literatura\". El militeaza cu avant pentru crearea de opere autohtone, deoarece operele literare trebuie sa pastreze spiritul original si simtirea romaneasca, ca fiind \"insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi\". Argumentele lui Kogalniceanu se refera la subiecte inspirate din istoria zbuciumata a neamului romanesc, din folclorul nepretuit si din frumusetile patriei, care pot constitui oricand cele mai originale izare de inspiratie pentru scriitori.
Numele revistei este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de neam si tara, Dacia, idealul de unire a romanilor fiind sugerat destul de transparent.
Mihail Kogalniceanu are conceptii iluministe, ramanand, de altfel, celebra fraza prin care indeamna pe toti romanii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin intoarcerea catre trecutul istoric al neamului din care provin: \"intrebati dar istoria, si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem\". El nu se rezuma insa numai la indemnuri teoretice, ci, pentru a pune la dispozitia scriitorilor material documentar, tipareste Letopisetele Tarii Moldovei ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce. Acestea au constituit principalele surse de inspiratie pentru scriitorii epocii, ca Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Al.Odobescu etc.
Cu o aparitie scurta in timp, ianuarie - iunie 1840, revista \"Dacia literara\" a fost suprimata de catre domnitorul Mihail Sturdza, dupa numai trei numere. Cu toate acesteaj in inile sale au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce r intra in patrimoniul literaturii romane. In numarul 1 al revistei a aparut prima nuvela istorica, \"Alexandru Lapusneanul\" de Costache Negruzzi. Alti scriitori au gasit aici gazduire pentru operele lor, cum ar fi ini de proza sub semnaturile lui Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, poezii de Grigore Alexandrescu (printre care \"Anul 1840\") si C.Stamati, fabule de Alex. Donici, precum si articole despre frumusetea poeziei populare si a obiceiurilor folclorice romanesti. Spiritul \"Daciei literare\", prea repede suprimata, este continuat de alta revista initiata de Mihail Kogalniceanu, numita \"Propasirea\" si editata la Iasi, in 1844.
Articolul-program - \"Introductie\" - al revistei \"Dacia literara\" ar putea fi sintetizat prin cateva directii principale trasate de Mihail Kogalniceanu:
. Cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de \"compuneri originale\", de prpductii romanesti \"fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune\";
* . inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in inile revistei, \"fiestecarelea cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau;
. Realizarea unei limbi si a unei literaturi unice, deoarece este foarte important ca \"romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti\";
. Combaterea imitatiei altor literaturi, deoarece \"dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national\";
. Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi \"traductiile insa nu fac o literatura\", ba, mai mult, sunt \"ucigatoare a gustului original\";
. Pastrarea specificului national in opera literara, a originalitatii creatiei, care constituie \"insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi\";
. Folosirea surselor de inspiratie din istoria poporului roman - \"istoria noastra are destule fapte eroice\"-, din frumusetile patriei - \"frumoasele noastre tari sunt destul de mari\" - si din folclor - \"obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii\";
. Afirmarea criticii literare obiective, \"critica noastra va fi nepartinitoare, m critica sectiunea, iar nu persoana\", precum si a unei critici de directie;
. Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea Principatelor.
Curentul national-popular \"Dacia literara\" reuneste cele mai stralucite personalitati literare ale epocii, care r determina dezltarea ulterioara a literaturii romane.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani