Logo referatele carte



Diversitate tematica,motive literare




Dirsitatea tematica la un scriitor poate fi o parte definitorie a sa,si isi poate creea originalitate prin adoptarea unei anumite teme,si a unor anumite moti in poezie.De asemenea,axandu-se mai mult asupra unor teme,la care adaugam spatiul,cadrul ce-l inconjoara si starea de spirit a scriitorului,acesta din urma reuseste sa-si puna amprenta asupra acelei teme astfel creandu-si originalitate.
Un bun exemplu este George Bacovia.Priceperea acestuia de a reusi sa-si transmita gandurile si emotiile prin rsuri,care la prima dere par usoare,dar au intelesuri foarte adanci gandite,contribuie la originalitatea sa creatoare.Bacovia utilizeaza foarte mult simbolul in poeziile sale, la fel ca si light-motivul si repetitia.Majoritatea poeziilor bacoviene incep si se termina simetric,insa cel mai important procedeu folosit de poet este sinestezia.Un alt element original al poeziei bacoviene este cromatica.Poetul nu utilizeaza nuante de culori ci doar culori puternice care ies in evidenta.Dintre aceste cateva culori mentionam rosul,care reprezinta sangele, galbenul reprezinta deznadejdea,tristetea,rdele si violetul reprezinta monotonie iar rozul si albastrul implica starea de nevroza.Bacovia aduce o noua tonalitate in lirica romaneasca. In poezia lui domina cerul de plumb apasator, orizonturile inchise,toamna galbena,toate acestea constituind originalitatea eului liric.

Temele poeziei bacoviene duc cu gandul la aceeasi idee, la acea atmosfera macabra.Una din temele poeziei sale este existenta cotidiana,cea de zi cu zi.El exprima un pustiu launtric,camera in care traieste poetul este plina de fantasme,aceasta tema intalnindu-se in poeziile"Gri","Singur".

Tema naturii la Bacovia este prezenta prin anotimpurile sale preferate:iarna si toamna.Acestea aduc tristetea,stingerea,moartea lenta,greutate apasatoate.Dintre fenomenele naturii frecnte intalnim ploaia,vantul,zapada.Toate acestea se gasesc in poeziile"Pastel","Nervi de toamna","Ploua":


"E toamna,fosnete somn.
Copacii pe strada ofteaza,
E tuse,e set,e gol.
Si-i frig,si bureaza.
("Nervi de toamna")

Natura se afla sub puterea unor forme distructi,natura bacoviana fiind o stare de spirit,iar anotimpurile sunt obsedante si creeaza stari nevrotice:
"Si toamna,si iarna
Coboara amandoua
Si ploua si ninge
Si ninge si ploua."
("Moina")

O alta tema folosita de Bacovia este moartea.In mediul in care traieste acesta ,sentimental mortii este prezent,chiar poetul considerandu-se la un moment dat un cadavru intr-una din poeziile sale"Renuntare".Senzatia de funebru este permanenta in lirica bacoviana.Moartea este o stare de disperare,de dezagregare a materiei ,a fiintei,a existentei:

"Sunt cativa morti in oras iubito
Chiar pentru asta am nit sa-ti spun,
Pe catafale de caldura-n oras.
Incet cadavrele se descompun."
("Cuptor")

Una dintre culorile sale preferate este negrul prin care se realizeaza o atmosfera de infern.Si un bun exemplu este poezia"Negru"in care intalnim flori carbonizate,sminte funerare,sicrie,toate acestea realizand un decor invaluit in negru.Dar negrul mai apare si in contrast cu albul creind un decor de doliu:

"Copacii albi,copacii negrii
Stau goli in parcul solitar
Decor de doliu funerar
Copacii albi,copacii negri."
("Decor")

O alta tema este infernul citadin.Orasul la Bacovia este vazut ca un targ de provincie, murdar, cu noroi, cu un aspect neingrijit:

"Prin mahalale mai neagra noaptea pare
Sivoaie-n care triste inundara
Si auzi tusind o rate-n sec amara
Prin ziduri chi ce stau daramate."

George Bacovia va ramane mereu acel poet care te atrage cu poezia sa datorita intelesurilor lor atat de ascunse dar care in momentul cand le-ai descifrat ,le-ai inteles ,sunt atat de clare si atit de adevarate.

Lucian Blaga este o personalitate marcanta a culturii interbelice care marcheaza aceasta perioada prin originalitatea creatiei.Opera sa este una in care gandurile si sentimentele autorului sunt transmise direct,intr-un limbaj urat.In multe din poeziile sale,Lucian Blaga sugereaza sentimentul dragostei.Tema dragostei ,a iubirii o intalnim foarte clar in poezia "Izvorul Noptii" in care eul liric aduce un omagiu iubitei.In poezia lui Blaga se sileste o stansa legatura intre iubita si natura deoarece iubita primeste trasaturi ale naturii:


"imi pare ca ochii tai,adanci ,sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste vai
si peste munti,si peste sesuri,
acoperind pamantul
c-o mare de intuneric."
("Izvorul Noptii")

O alta tema intalnita in poeziile lui Blaga este tema singuratatii si a izolarii.El se izoleaza,pleaca la marginea lumii,unde nu aude decat sunetul apei batand in tarmuri.Pamantul parca e o insula izolata,singuratica,inconjurata de intuneric:

"Suntem fara scapare singuri in miaza noptii
Aici unde astazi singuratatea ne omoara."
("Noi cantaretii leprosi")
Singuratatea devine izolare a pamantului de cer.Poetul rataceste in singuratate in asteptarea iesirii zadarnice din aceasta.

Tema mortii este prezenta in opera lui Blaga.Sentimentul mortii,tipul fiintei pandite de moarte este regasita in poemele sale.Teama de moarte e a omului pentru care nu exista viata de dincolo,o viata linistita ca cea a omului religios,ci a fiintei amenintate de intuneric.Blaga s-a inspirit din folclor si din mitologie unde teama de moarte este evidenta:

"De ce imi e asa de teama-mama
Sa parasesc iar lumina?"
("Din adanc")

Tema trupului ca inchisoare a sufletului este si ea intalnita in opera lui Blaga.In poezia"Dati-mi un trup voi muntilor" poetul exprima dorinta fierbinte a sufletului sau care-si cauta un inlis pe masura cunostintelor sale:

"Dati-mi un trup voi muntilor,
dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia in plin!

("Dati-mi un trup voi muntilor")
Tot in aceasta poezie intalnim axis mundi,prin dorinta sa de a putea fi un munte, sansa de a putea urca pina la cer precum muntii care pot atinge cu crestele lor norii.

Tema cunoasterii,care inseamna iubire este intalnita in poezia"Eu nu strisc corola de lumini a lumii".Iubirea este o forma de cunoastere,o cale de comunicare cu Unirsul dar numai prin bataile inimii iubitei:

".si sub glii ti-am auzit

a inimii bataie zgomotoasa"
("Pamantul")
In volumul "Banuitele trepte"(1943),poetul apare impacat cu unirsal,poemele sunt incarcate de speranta,de incredere.Daca in celelalte poeme anterioare,nirea la lumina era tragica,aici este vazuta ca o binefacere.

".in tine cine m-a chemat
fie binecuvantat
sat de lacrimi fara leac."
(9 Mai 1895)

Lucian Blaga a scris poezii in care tema era natura.,"Vara",aici el nu descrie un peisaj din natura in genul celor creeate de Alecsandri sau Cosbuc.Pentru el natura inconjuratoare este numai un punct de plecare pentru meditatie,pentru cugetare,acest fapt fiind explicat foarte bine cu ajutorul cuvantului-cheie"dogoare"care sugereaza starea eului,arsita de conoastere a sufletului sau.

Tudor Arghezi este un inovator al limbajului artistic in poezie. Creatia sa poetica este impresionanta prin dirsitatea tematica si prin profunzimea ideilor.Arghezi abordeaza mai multe teme in poeziile sale.O tema bine reprezentata la Arghezi este cea a framantarii metafizice.El isi pune intrebari asupra conditiei umane si mediteaza asupra locului omului in unirs,asupra posibilitatii sale de cunoastere chiar si asupra existentei lui Dumnezeu.

O tema intalnita frecnt este cea a singuratatii omului:
"Tare sunt singur ,Doamne,si piezisi
Copac pribeg uitat in campie,
Cu fruct amar si cu frunzis."
(Psalm)
Se confeseaza lui Dumnezeu,fiinta suprema.El foloseste metafora copacului uitat in campie,prin care arata ca este lipsit de bucurie.

O alta tema este cea a omului parasit de Creatorul sau:

"De cand s-a intocmit Sfanta Sciptura
Tu n-ai mai pus picioru-n batatura
Si anii mor si acurile pier
Aici sub tine dedesupt subt cor."
Eul asteapta un semn de la Creatorul sau,este trist datorita trecerii timpului,neputand sa-l opreasca,se simte abandonat.Astfel intervine nevoia omului de a comunica cu divinitatea.Arghezii considera ca Dumnezeu se ascunde intentionat de om.

"Incerc de-o viata lunga sa stam un ceas la sfat
Si te-ai ascuns de mine de cum m-am aratat."

O alta tema frecnta este aceea a cautarii disperate a unei do in legatura cu existenta creatorului.Negasind ceea ce cauta apare indoiala,tagada.

"Pentru credinta sau pentru tagada
Te caut darz si fara de folos.
Esti visul meu, din toate, cel frumos
Si nu-ndraznesc sa Te dobor din cer gramada"
(Psalm)

Vrea cu disperare o dovada,cauta necontenit o certitudine dar in zadar.Setea de aderire,de concretizare a divinitatii este exprimata in multe din poeziile sale.
Sunt unele poezii in care este exprimata revolta poetului impotriva creatorului.Exasperat de cautare,de piedicile care-i impiedica aceasta lunga cautare,eul isi exprima revolta impotriva acestuia:

" Oriunde-ti pipai,cu soapta tristei rugi,
Dau numai de belciuge,cu lacate si drugi."

Iubirea la Arghezii este un sentiment protector,chemarea necontenita a iubitei:
"Si acum s-o vad nind
Pe poteca solitara,
De departe,simt un jind
Si-as dori sa mi se para."
("Melancolie")

Iubita ca sotie este stapana unirsului casnic,iubirea este implinita in cadrul naturii getale si animale cu toate bogatiile sale:

"Pamantul umbla dupa tine sa te soarba
Cu varfuri boante de iarba oarba.
Din sangele tau baut si din sudoare
Pot sa iasa alte poame si fesuri noi de floare."

("Mireasa")

O alta tema este timpul care trece si distruge omul:

"Ma bate vremea,ma bate ziua,ma bate clipa."
Timpul se afla intr-o stransa legatura cu tema mortii.Spaima de moarte este ilustrata in poezia"Duhovniceasca":

"Ce noapte groasa,ce noate grea!
E cineva sau poate mi se pare."
Insa aceasta spaima este diminuata datorita realizarii omului si datorita implinirilor sale.De aici omul isi ia taria de a infrunta sfarsitul:

"De ce-as fi trist ?Ca nu stiu mai bine
Cu sunet de vioara ulciorul pe pamant?
Nu mi-e cladita casa de sita peste Trotus,
In pajistea cu cranguri?De ce-as fi trist?si totusi

("De ce-as fi trist")

In opera sa Tudor Arghezii are si elemente moderniste prin temele lirice prelucrate,prin limbajul folosit si extrasele din toate registrele limbii arhaice,bisericesti,cotidiane si rurale,dat si titlul socant al poeziei "Flori de mucigai".Un alt element modern al liricii bacoviene este evidentiat prin sursa de inspiratie si anume cea inchisorilor.

Ion Barbu este si el unul dintre marii poeti ai literaturii romane care,de asemenea se impune prin originalitatea creatiei sale.Lirica lui Barbu reprezinta o relatie dintre matematica si poezie.Poetul a fost debutat de un matematician,iar modul sau de a gandi in spiritul abstract al matematicii si-a pus amprenta si supra operei sale: "Ca in geometrie inteleg prin poezie o anumita simbolistica pentru prezentarea formelor posibile de existenta,intrucat exista undeva,in domeniul inalt al geometriei,un loc luminos,unde se intalneste cu poezia.Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei;asa ca ramanand poet,n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei."
Poezia lui este cu mult mai deosebita decat cea a lui Arghezii sau Blaga,intrucat gradul de dificultate este mai mare.Astfel poeziile sale sunt greu de inteles deoarece foloseste un limbaj abstract.Barbu exprima,in opera sa,dorinta lui de comunicare cu Unirsul,in care pluteste o stare de intelectulitate.
Tema poeziei "Din ceas dedus"exprima ideea autocunoasterii,ideea reflectarii in oglinda,poezia in totalitate fiind un joc al mintii.Lumea materiala care ne inconjoara constituie o oglindire a ideilor in spirite,o oglindire a spiritelor in propria constiinta.

Tema nuntii o regasim in poezia "Ritmuri pentru nuntile necesare".Aici Barbu exprima ideea de cunoastere prin trei cai esentiale:prin eros,prin ratiune si prin contemplatie poetica.Utilizand simbolul,toate aceste trei cai sunt simbolizate printr-o nunta.Aici eroul este dominat de Venus,ratiunea de Mercur si contemplatia de Soare.

In poezia "Timbru" poetul este fascinat de lucruri,de piatra,de unda marii,acestora atribuindu-le suflete,si de aceea el simtea comuniune cu creatia cosmica.


"Ar trebui un cantec incapator,precum
Fosnirea matasoasa a marii cu sare,
Ori lauda gradinii de ingeri,cand rasare
Din coasta barbateasca al Ei trunchi de fum."

Ion Barbu este si un modernist deoarece opera sa cuprinde elemente care se incadreaza in acest curent literar:adancirea lirismului, ambiguitatea limbajului, profunzimea intelesurilor,rsul liber.Toate aceste elemente fac ca opera sa sa se incadreze in acest curent literar.


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani