George Asachi (1788-1871) - biografie referat






George Asachi este nascut la Herta, targusor in Moldo-de-Sus, la anul 1788, martie 1, ziua Santei Dochii, omonima cu Dachia sau Dacia, pe care el a ilustrat-o prin balada Dochia si Traian.
Parintele lui George Asachi, carele, dupa moartea sotiei sale a intrat in tagma calugareasca cu nume de Leon, barbat intat, apreciind o educatie clasica, pentru cresterea fiilor, s-a mutat cu familia sa la Leopol in Galitia. Din etatea de noua ani, George a urmat acolo cursul studiilor in limbile: polona, latina si germana, si la 1804 l-a incheiat la universitate, capatand si gradul de doctor in filosofic

Dar totodata el s-a aplicat la specialitatea ingineriei civile, si in etatea de 17 ani a capatat diploma de inginer si arhitect. in asta insusire a ridicat uri geodezice si a construit in Leopol o casa mare in suburgul Halitsh. intumandu-se la Iasi, el s-a aplicat in lucrarile artei sale, si dupa al sau s-a[u] construit casele D-nei Principese Helena Sturdza-Pastrono.

O grea patimire, urmata dupa friguri indelungate, l-a indatorit, dupa consultul doctorului Welter, a schimba clima. Drept care, in luna august 1805, a calatorit la Viena, unde a urmat studiul inaltelor matematici, sub directia celebrului astronom Burg, carele fu de Napoleon I distingat pentru calculul lelor lunare, atat de folositoare navigatiunei.

Dar aceste studii fura intrerupte de inzia francezilor si batalia de la Austerliti, zise a trei imparati, intre Napoleon I si imperatorii Rusiei si al Austriei. Dupa restatomicirea pacii, Asachi a urmat la Viena studiile matematice si pictura pana la anul 1809.In acea epoca. Moldo era ocupata de armata ruseasca si admiratul Ciciagoff, supra-comandantele ei, prin interventia parintelui lui Asachi, a fost propus acestuia un post in corpul inginerilor cu gradul de locotenent; dar el, preferand intatura clasica, in loc de a se intuma in tara sa, a purces la Roma, unde s-a aplicat la studiul arheologiei si al limbei italiene, in care a publicat mai multe compuneri, intre care si Sonetul inserat in jurnalul oficial: // Campidoglio No. 154, dupa care societatea literara de Roma l-a admis de membru extraordinar, sub numele d'Alviro.

La anul 1812, cand Napoleon I a intreprins a sa mare expeditie in Rusia, generalul Miollis, comandantul garnizoanei franceze din Roma, a indemnat pe Asachi a se intuma in Moldo, unde, dupa zicerea sa, armata franceza avea din Rusia sa treaca spre a restatomici imperiul antic al Daciei.

Asta idee a electrizat pe Asachi, dar cu intumarea sa la Iasi, a auzit despre memorabila catastrofa in Rusia si in loc de francezi a aflat pe Principele Scarlat Callimachi, inconjurat de o ceata de fanarioti, cari, in mandria lor, despretuiau tot sentimentul de nationalitate romana si Asachi se zu strain in patria sa. Toate dregatoriile erau cuprinse de acesti greci. Pe una numai nu puteau pune mana; adica pe aceea de hotarnicii de mosii impresurate, si care cereau nu numai cunostinta limbei romane, ci inca si descifrarea vechilor documente.

Asachi se folosi de asta incongiurare spre a expune nevoia ca hotarnicii, chiar pentru al lor propriu interes, sa aiba cunostinte geodezice. O asemenea propunere s-a adoptat si Asachi fu numit la 1813, profesor de stiinta teoretico-practica al artei de inginer. Spre acest scop, el a compus pentru intaia data in limba romana un curs de matematica, si anume: Aritmetica, Algebra si Geometria, cari mai in urma fura si tiparite in 1836-l8371. Treizeci si trei elevi, fii de boieri, intre cari si fiul domnitorului. Principele Alexandru Calimach, ce era in 1863 ambasador otoman la Viena, a urmat acel curs pana in anul 1819, cand un examen public si o expozitie de uri geodezice si arhitectonice civile si militare, a meritat aprobarea generala. Un mare numar dintre acei elevi a exercitat aceasta arta si d. Getu Fotaky, fost atunci inginer de stat, este inca o proba vie.

In cursul domniei printilor fanarioti, boierii moldoveni, cari nu erau liberi a calatori in strainatate, nu aveau nici o idee de scena dramatica si sub acest nume considerau privelistile, cari dau trupele de pelevenie purtatoare din loc in loc. La 1817 Asachi a organizat pe a sa cheltuiala un teatru de societate in salonul hatmanului Costachi Ghika. Copin boierilor Ghika, Sturdza, au reprezentat mai multe piese in limba romana si franceza. Doamnele Subina, nascuta Ghika, Agripina Sturdza si Iacobaky Leon au participat la acele reprezentatii.
Revolutia greceasca din anul 1821, care s-a fost nascut in Moldo, si cruzimile faptuite de cetele grecilor numiti eteristi, au ocazionat emigratia a celei mai mari parti din locuitori. Asachi cu a sa familie de asemenea a urmat acestui povoi (unde petrecu un an) si s-a refugiat in Basarabia.

Dupa ce turcii, prin congresul de la Laibach, s-a autorizat a infrana rascoala. Poarta a numit de domnitor pe Ioan Sandu Sturdza carele chema pe Asachi si-l randui agent diplomatic al Moldovei la curtea de Viena. in curs de cinci ani ai petrecerei sale in acea capitala, el avu norocire a descoperi si a castiga din mai multe localitati ale Galitiei vechi documente originale (pe care mitrop. Dositei, in 1687, le luase cu sine in Polonia, unde fugise in cursul resbelului lui Ion Sobieschy). Acele documente devenisera, dupa [] Dositei, proprietate a particularilor. Din ele se constata: ca calugarii greci ai manastirei Trei-Ierarchi, s-a fost apropiat si posedau de una suta cincizeci ani, venitul a trei mosii: Tomasenii, Agiudenii si Rachitenii, situate in districtul Roman cu care Principele Vasile Lupu a fost indanuit Academia de el fondata in cuprinsul acelei manastiri, asemenea de el fondata; catre care mosii (pe care grecii si le insusisera ti Ie luasera veniturile in curs de 150 de ani) prin ingrijirea si staruinta lui Asachi se adaose si Valenii, cari tus-patru mosii sunt unica proprietate a scoalelor publice. Asachi in a sa insusime de referendar sau director al scoalelor (numit la 1827) a sechestrat o parte din casele manastirei, unde indata a deschis scoala primara, apoi un colegiu in care G. Saulescu preda pentru 1 [prima] oara gramatica si filologia romana, compuse de el, Fabian matematica etc.
In cuprinsul acestei manastiri s-a statornicit si colegiul in care George Saulescu, preda intaia data gramatica si filologia romana de el compuse, Fabian matematica si geografia si G. Filipescu geodezia. In curgerea anilor 1829-l831, Asachi s-a ocupat la Bucuresti si la Petersburg, ca secretar al comitetului ad-hoc, de redactia constitutiei politice a Moldovei, cunoscuta sub nume de Regulamentul Organic, care a reintrodus in tara guvernul reprezentativ si care in mare parte a servit de baza la facerea Conventiei din 7/19 august 1858.

La 1831, el fu numit arhivist de stat si se ocupa cu culegerea documentelor vechi, privitoare la drepturile tarii; la 1829, pe cand presa era in fase, gasindu-se numai la mitropolie un teasc pentru carti bisercesti, si pe cand locuitorii tarii nu aveau alt mijloc decat vestile din gura in gura, de a afla ce se petrece in afara, dar chiar si inauntru, el a fost carele cel intai a avut inspiratia si curajul intre toti de a lua initiati si de a pune mana pe stindardul presei, fondand acea intai foaie periodica intitulata: Albina Romana, urmata de Patria, care a continuat 33 ani si Buletinul oficial al guvernului. Pe atunci aparea si Curierul romanesc al lui Eliade, care pusera bazele presei romane. La 1839 el a instituit consertorul filarmonic, a-i carui elevi a putut cu succes reprezenta romaneste opera Norma. intre multe alte piese teatrale, de el prelucrate, care fura reprezentate pe teatrul de societate si pe acel public, el mai adaose ale sale originale compuneri, precum dramele nationale: Petru Rares, Elena-Dragos si Turnul Butului. Comediile Pedagogul, Tiganii la ocazia eliberarei lor de sclavie. El a dat la lumina din istoria patriei, mai multe brosuri ilustrate cu louri litografice si foaia periodica Icoana-Lumei insotita cu stampe, un atlas geografic, lucrari cari a[u] contribuit la desteptarea spiritului national si la raspandirea cunostintelor folositoare, dintre care n-a lipsit si acele pentru tragerea neamului din romani, si prin fondarea unei intai fabrici de hartie pe a sa mica proprietate, antica Petroda, a desteptat industria nationala.
Pentru a da la straini o idee despre istoria tarii, el a tradus si a publicat in limba franceza Nuvelele istorice ale Romaniei o culegere a poeziilor sale, compuse dupa regulele prosodiei, cari le-a adaptat la caracterul limbei si mai multe fragmente in limba italiana, franceza si germana.





El insoti pe fiica sa Ermiona cu Edgar Quinet, celebru scriitor francez.
Catre aceste se cuvine a adaogi, ca pe langa cunostinta limbei-mume, Asachi cunostea acea polona, rusa, latina, germana, italiana, francesa si acea engleza.
Ca poet, istoric si publicist, lucra de la 1816-l871, cand muri. Operile lui sunt:
Trecerea imparatului Paleologul prin Moldo la 1425.
Cuntul cel din urma al lui Stefan cel Mare contra fiul [ui] sau Bogdan, la 1503.
Din publicatiunile lui avem:
Albina romaneasca (mai in urma Romania) zisa. Iasi, de la 1829-l849.
Istoria Rusiei in 2 parti, dupa loan Caidanov, 2 voi, Iasi, 1832-33.
Harpa romana, Iasi, 1832.Intatura christiana (trad. din ruseste) 1836, Iasi, Tip. Albinei.
In epoca cand tratatul de la Paris a asigurat Romaniei un Ioc intre natiile Europei, si Asachi a zut inceputul realizarei dulcelor sale visuri, tocmai atunci el, acela carele de-a pururea a lucrat pentru renasterea patriei sale, s-a zut lipsit de publicitate, sau mai bine a zice de copilul sau, luandu-se si dandu-se pe mana evreului Foaia oficiala, fara macar o forma de publicatie, incat al sau mare institut tipo-litografic, s-a osandit la nelucrare.

„Sic annorum labor quinquaginta remuneraturi"

Iata poesia Iui Timpul fuge:

Timpul fuge cu iuteala.
Iara peirea noastra vine.
Sa nu perdem vro clipeala:
Zile sa traim senine.
Am zut ca la primara
Dimineata naste-o floare,
Da mirose pana-n seara
Si apoi cu ziua moare: Timpul fuge.

Auzit-am mari cuvinte
Din filosofica gura, Insa nu tin alta minte
Decat asta intatura:
Timpul fuge.

Un neam merge, altul vine;
Cu cel mare cel mic piere.
Noroc trainic nu mai tine.
Din nici vecinica durere:
Timpul fuge.

De cc-avem intelepciune Intr-o viat-atat de mica?
Cand ea alta nu ne spune
Fara ca nu stiu nimica?
Timpul fuge.
De vrei ochii ca sa za
Pe ornic timpul indata.
Acul, ce in jur roteaza, In loc de minute-arata;
Timpul fuge cu iuteala.
Iar peirea noastra vine,
Sa nu perdem o clipeala.
Zile sa traim senine.

[Mai jos redam un formular-cerere de subscriere pentru ridicarea unei statui lui Gh. Asachi in 1882, n. ed.]
COMITETUL PENTRU STATUA LUI GH. ASACHI Iasi, 1882, Martie 1. A se adresa corespondentele la D. N. Culianu, Rectorul Universitatii din Iasi.
Domn..

Prima intatura ce generatiunilc mature cauta sa dea generati-unilor succedante, este aceea a iubirei, a neuitarei barbatilor, cari au lucrat, cari s-au devotat natiunei lor. Asemenea cult al trecutului este neandoios semn de vitalitate nationala si din contra poporul ingrat catre apostolii sai, este un popor condamnat la pieire.
Gradinarul priceput, daca se bucura de arborele trufas, cu frunzis verde, umbros la soare, plin de graiuri neamutite cu toate nturile, nu uita ca ceea-ce da viata si podoaba arborelui sau este radacina cea tupilita, tainuita in sanul nestrebatut al pamantului si deci, ca sa aiba mereu mandru arborele, de radacina se ingrijeste.

Sa nu neglijam radacina culturei noastre nationale din secolul al 19-lea! Sa facem ca uitarea barbatilor ce au iubit romanimea, sa devina imposibila. Vom izbuti a face aceasta daca vom preda noilor generatiuni cultul inimei noastre, materialist, asa zicand, prin marmore nepieritoare, insarcinate a conser secolilor viitori amintirea ante-mergatorilor secolului nostru.
Aceasta a inceput a se face, la aplauzele lumei romane, la Bucuresti in anul trecut, statua lui Eliad s-a inaltat mareata ca faptele acestui mare literator al nostru. Tot acolo, la anul, se ridica statua lui G. Lazar.
Apoi cand numele lui Lazar s-a rostit dincolo de Milcov, oare ecourile cismilcovene ramanea-vor mute si nu vor repercuta numele izbucnind din inimile noastre recunoscatoare, nume din ale lucratorilor contimpurani lui G. Lazar, cu el muncind la glorioasa destelenire a ogorului culturei nationale? Cine a zis Lazar, trebui sa zica si Asachi, caci unul nu se explica fara altul, caci lucrarea lor desi in aparenta izolata, s-au imbinat armonic in scop: cultura si desteptarea romanului.
Patrunsi de acest sentiment, noi vom da tot concursul nostru pentru ridicarea statuei nemuritorului Lazar, dar iarasi cu totii sa ne [hjotaram a aduce lui G. Asachi aceleasi onoruri. Mare este ura primului dascal de la Sf. Sa din Bucuresti, dat tot atat de mare este si aceea a primului dascal care:

„in un timp de ovilirc, pe cand limba rea romana.
Din palaturi intenta, se vorbea numai la stana "

a cutezat a aduce aceasta limba, inca la anul 1813, in scoala domneasca de la Mitropolia din Iasi.

Si nu numai dascal a fost G. Asachi: care este directiunea in care umbla dezvoltarea sincronistica a unui popor, si in care directiune nu am afla muncind pe neobositul nostru Asachi?

In acelasi timp in care el redadea romanilor scoale de toate gradele, Asachi, inca de pe la inceputul secolului, intelesese ca salrea noastra nu o asigura numai sectiunea, ci si grabnica dezvotare a industriei si comertului national. De aceea lui Asachi datori Moldo nu numai organizarea intamantului primar, a celui gimnazial, a scoalei de inginerie, a clasei de pictura, a Teatrului National, dar si existenta primelor sale scoli de meserie, din care pana astazi traieste scoala tehnica. Economia nationala a avut in Asachi un aparator ca si carele sa-i dorim si in viitor. Asachi si-a compromis tot rodul muncei sale neobosite, infiintand ateliere diverse si mai ales fabrica de hartie din Piatra. Noi, modernii, cari am inceput a intelege loarea unor asemenea sacrificii, uita-le-vom vreodata?
Cu inima plina de amintirea lor si de recunostinta catre barbatul ce le-a facut, impins de patriotismul sau infocat, scolarii lui si scolarii scolarilor lui si toti cei cari sunt iubitori de gloriile trecute, s-au adunat la 1 martie la Universitatea din Iasi si au luat deciziunea sa apeleze la natiunea romana, (in virtutile careia recunostinta are loc de lauda), ca sa reprezintam in una din pietele Iasilor obiectul de cuk noua si generatiunilor viitoare, chipul nobil, inteliginte si duios al nemuritorului parinte al scoalelor, al teatrului, al literaturei, al artelor si mai presus de toate al marelui initiator al miscarei economice romanesti.

Cu acest scop adunarea de la 1 martie, ziua aniversara a nasterei, la 1788 a lui George Asachi, a ales un comitet central de 60 membri, cari, sub prezindentia I. P. S. Mitropolit al Moldovei si Sucevei si a d-lor V. Alecsandri, V. A. Urechia, N. Ionescu, sa proceada la colectarea de subscrieri pentru acoperirea speselor lucrarii si instalarii statuei lui G. Asachi.

Acest comitet deplin constituit, in sedinta sa de la 7 martie, sub prezidentia d-lui V. A. Urechia a si deschis listele de subscriere si le-a impartit prin toate judetele, unde, dupa impulsionarea laudabila a societatii Asachi din orasul Piatra, nu ne indoim ca se vor infiinta grabnic sub-comitete pentru ca cu inmultite puteri sa se conduca adunarea de subscrieri.
Anuntand tutulor romanilor binecugetatori inceperea subscri-erei, comitetul ii invita la ca prin acest apel, plin de incredere in patriotismul tutulor. Grabiti, cetateni, a ne trimite obolul vostru la lucrarea cu care ne-am insarcinat. Femei romane, cu spiritul vostru delicat si inventiv pentru a face bine, nu intarziati a inmulti, cu recolta voastra, subscrierile la ridicarea statuei acelui barbat carele a facut primele scoli ale femeii romane, carele a ridicat prin toate scrierile sale cultul vostru pana la ideal.

Artisti, industriasi, comercianti, voi toti in care G. Asachi punea sperantele mantuirei patriei sale, voi, pentru prosperitatea carora el mai intai a lucrat cu toate puterile tineretei si a convingerei sale, aduce-ti-ne ofrandele voastre la subscrierea nationala deschisa!

Si voi intatori ai natiunei, urmasi ai Lazarilor si Asachilor, la lucru, voi mai ales; faceti ca sa primeasca comitetul central din Iasi atatea sume din subscrierea ce veti organiza pana in cele mai retrase unghiuri ale tarii ca inca la 1883 martie 1 sa putem asista la serbarea dezvelirei statuei nemuritorului prim-intator al romanilor din Moldo!










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani