Alexandru Marcu biografia

Alexandru Marcu




Alexandru Marcu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MARCU Alexandru, se naste la 31 dec. 1894, comuna Burdujeni, judetul Botosani - moare in .
Istoric literar si traducator.

Italienist de mare prestigiu. Studii secundare la Craiova, universitare si licenta in litere la Bucuresti (1919).

Doctor in litere la Florenta. Fost membru al Scolii Romane din Ronia (1922-l924).

Liber docent din 1925; conf. suplinitor (1926) si prof. titular (1928) la Catedra de limba si literatura italiana a Univ. din Bucuresti.

Secretar general al Ministerului Educatiei Nationale (1940); decan al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1941); ministru subsecretar de stat al Propagandei Nationale (1942-l944).

Debuteaza in revista Viata noua (1919).

Alte colab. la Ephemeris Dacoromana, Viata Romaneasca, Gindirea, Giornale di politica e di letteratura (Pisa, Roma), Convorbiri literare, Revista Fundatiilor Regale, Frontespicio (Florenta), Universul literar, Diplomatarium Italicum.

A fondat cunoscuta revista Studii italiene (1934-l944), anuar, serie noua a revista Roma, al carei redactor fusese mai inainte. Alexandru Marcu a tratat cu precadere in lucrarile sale raporturile romano-italiene in politica si cultura: Romanticii italieni si romanii (1924). V. Alecsandri si Italia (1927), Conspiratori si conspiratii in epoca renasterii politice a Romaniei, 1848-l877 (1930, Premiul Acad. Romane), Momente ae arta si cultura italiana in Romania (1943). Scrierile de maturitate: Figuri feminine din Renastere (1939), Ugo Foscolo (1940), Critica italiana de la Vico la Croce, antologie (1941), Aspecte italiene (1942), Valoarea artei In Renastere (1942, retiparita in 1984 de catre Editura Meridiane), Istoria literaturii italiene, I (1944). A tradus in intregime Divina Comedie (1933, Premiul SSR, in 1936). Alte traduce din Boccaccio (Decameronul), Goldoni, Machiavelli, D'Annunzio, Papini (Un om sfirsit, Viata lui Isus), Pirandello, Botempelli. A colaborat la Enciclopedia Italiana Treccani. Corespondent al lui L. Pirandello si G. Papini in Roma. Encomiat de Acad. Italiana in 1938 si titular al Premiului San Remo, . A intocmit primul Dictionar roman-italian. Continuator al lui Ramiro Ortiz, Alexandru Marcu s-a dedicat cu pasiune si a dat un impuls viguros studiilor italiene in tara noastra.

Cercetarile italieniste ale lui Alexandru Marcu vizeaza de la bun inceput probleme de acut interes istoric si literar. inca in studiul Riflessi di storia rumena in opere italiane dei secoli XIV e XV (Ephemeris Dacoromana, 1, 1923), considera descoperirea latinitatii noastre ca fapta a umanistilor italieni. Ideea va fi reluata si in alte scrieri, dar autorul isi va diversifica mult preocuparile. O caracteristica a lucrarilor lui Alexandru Marcu, temeinic documentate, e adincirea perspectivei istorice si politice, pe masura ce se apropie mai mult de prezent.

Cu toate acestea, primele studii imprumuta un ton prezumtios academic si nu depasesc nivelul, desigur meritoriu, de compilatie savanta: Romanticii italieni si romanii (1924), Simion Barnutiu. Al. Papiu Ilarian si Iosif Hodos la studii in Italia (1935) sau V. Alecsandri si Italia (1927). Ultimul studiu, dupa incercarea de a da o definitie romantismului, evidentiaza atractia pentru exotismul meridional a poetului roman, imbogatind totodata capitolul referitor la activitatea sa politica, imediat dupa Unire. De-abia Conspiratori si conspiratii (1930) reprezinta o sinteza veritabila, consacrata istoriei moderne, comune a celor doua popoare, roman si italian. Cartea impresioneaza mai cu seama sub latura informatiei si poate sa aiba si astazi rezonante politice de actualitate.

Daca Figuri feminine din Renastere (1939), evocind cele mai ilustre doamne ale Renasterii italiene (acesta e numai pretextul), reconstituie cu minutie viata cotidiana de epoca, in felul scolii analiste moderne, Valoarea artei in Renastere (1942), cea mai importanta lucrare a lui Alexandru Marcu, descrie in profunzime ideile si gusturile omului nou din Renastere, modul lui de a fi. Cartea, de o eleganta tinuta intelectuala, e comparabila cu investigatiile similare intreprinse de Tudor Vianu si filosoful P.P. Negulescu. Autorul nu tine sa aiba neaparat un concept original despre Renastere; preia la modul superior eclectic definitiile curente, de la Burckhardt la Italo Siciliano si Papini. Originala e insa concluzia ca Renasterea reprezinta „o forma de Civilizatie, care a acceptat suprematia valorilor de Arta asupra celor morale, religioase, literare sau chiar si intelectuale".

Pentru Alexandru Marcu , Renasterea este echivalenta „cu manifestarea artei in orice, de la cizelarea scobitoarei de dinti de catre marele orafo Benvenutto Cellini, pina la furtuna apocaliptica a Judecatii universale a titanului Michelangelo, dezlantuita pe peretii Capelei Sixtine". O teza fundamentala a cartii este si aceea a antecedentelor Renasterii, impinsa spre limitele Evului Mediu, pentru a demonstra perenitatea sufletului omenesc in orice conditii de timp si spatiu. Alexandru Marcu a mai consacrat o monografie lui Ugo Foscolo, bogata in informatii, a tradis si comentat Divina Comedie, a descopei t coincidente tematice la Eminescu si Tasso, Cosbuc si Tasso, Budai-Deleanu si Dante, Eminescu si Francesco D'Assisi (visul sultanului din Scrisoarea III). A urmarit constant principalele momente de arta si cultura italiana in Romania: reflexe ale istoriei medievale romanesti in pictura Renasterii, calatoriile umanistului Marullo Tarcaniota prin partile noastre catre 1470-l480, arestarea lui Felice Orsini la Sibiu; a detectat un subtil itinerar leopardian in literele romane. Multe alte articole si idei au ramas risipite prin reviste, neapucind sa fie reluate in sintezele promise, iar din Istoria literaturii italiene (1944) n-a aparut decit primul din cele trei volume proiectate (Originile, Dante, Petrarca, Boccaccio, Umanismul).

Metoda istoricului literar consta in compilarea informatiilor necesare „dupa alte manuale anterior compilate", in reimprospatarea izvoarelor si declararea fatisa a surselor. Antologia criticii italiene de la Vico la Croce (1941), cu texte reprezentative si profiluri succinte de autori, constituie si in prezent un util instrument de lucru pentru cei interesati, in sfirsit, publicistica din Aspecte italiene (1942), cu exceptia insemnarilor de apologie mussoliniana, ni-l reveleaza pe Alexandru Marcu ca un cunoscator rafinat al spiritualitatii italiene si un scriitor de fina sensibilitate, remarcabil si prin „perseverenta, de doua decenii, in a gindi si a scrie pentru si despre cele mai variate probleme de cultura italiana".

Spirit de larga cuprindere culturala, covirsit adeseori de eruditie, Alexandru Marcu s-a dedicat cu toata fiinta sa cercetarii italieniste, punind pe aceasta cale in lumina cite ceva din specificul insusi al culturii romane. Multa vreme opera sa a stat sub interdictie, in timp ce omul a cunoscut duritatea regimului de detentie din inchisorile comuniste. Umanist cu o temeinica formatie de istoric si suflet de militant romantic, autor al unei intinse opere (desi neterminata), specialist reputat in domeniul sau, a prelungit pina spre zilele noastre imaginea carturarului roman din celalalt veac.

OPERA:
Dante si spiritul latin. Bucuresti, 1919;
Un pittore romeno all' Accademia di S. Luca: G. Tatarascu, Roma, 1923;
Romanticii italieni si romanii. Bucuresti, 1924;
Solitudine romena, Bucarest, 1924;
V. Alecsandri si Italia, Bucuresti, 1927;
L'ltalia in cerca della latinita dei romeni. Bucuresti, 1927;
Un prieten uitat: G.V. Ruscalla, Bucuresti, 1927;
V. Alecsandri e l'ltalia. Roma, 1929;
Dictionar roman-italian, Bucuresti, 1929;
Un student roman la Pisa si Paris catre 1820: Simion Marcovici, Valenii de Munte, 1929;
Romantismul italian. Bucuresti, 1929;
Athanes et Rome? A propos de l'influence italienne en Roumanie vers 1820, Paris, 1930;
Cavour si Unirea Principalelor, Bucuresti, 1930;
Conspiratori si conspiratii in epoca renasterii politice a Romaniei, 1848-l877, Bucuresti, 1930;
Date ce ne privesc in autobiografia contelui I. Marsigli, Cluj, 1931;
Tatarascu, Craiova, 1931;
Mentorul studentilor moldoveni de la Torino, Bucuresti, 1934;
S. Barnutiu, Al. Papiu Ilarian si losif Hodos la studii in Italia, cu documente inedite. Bucuresti, 1935;
Curs despre Dante si Petrarca, Bucuresti, 1935-l936;
O legiune italiana in Transilvania, 1849, Cluj, 1935;
Statele Unite ale Europei in programul lui Carlo Cattaneo, 180l-l864, Bucuresti, 1936;
De la Torquato Tasso la Eminescu, coincidente tematice. Bucuresti, 1937;
Itinerar adriatic, Craiova, 1937;
Un pedagog din Renastere, Vittorino de Feltre, Bucuresti, 1937;
Torquato Tasso in romantica romaneasca, 1, Bucuresti, 1937;
Dante in „Tiganianda" lui B. Deleanu, Bucuresti, 1938;
Epica Renasterii, Bucuresti, 1938;
Figuri feminine din Renastere, Bucuresti, 1939;
In Dalmatia, Craiova, 1939;
Ugo Foscolo, Bucuresti, 1939;
// rinascimento romeno e TItalia in cerca della latinita dei romeni. Bucuresti, 1940;
Arqua - Petrarca. Din ciclul: Acasa la marii italieni. Bucuresti, 1940;
Critica italiana de la Vico la Croce, antologie, Bucuresti, 1941;
Realitate si arta in Renastere, Bucuresti, 1941;
Aspecte italiene. Bucuresti, 1942;
Valoarea artei in Renastere, 1942;
Momente de arta si cultura italiana in Romania, Timisoara, 1943;
Corso di letteratura italiana. Letture scelte dalie origini ai giorni nostri. Bucuresti, 1943;
Istoria literaturii italiene, I, Bucuresti, . Traduceri: Dante, Infernul, trad. de-, Craiova, 1932 (ed. III, 1943);
idem. Purgatoriul, trad. de ~, Craiova, 1933 (ed. III, 1943);
idem, Paradisul, trad. de ~, Craiova, 1934 (ed. III, 1944);
L. Pirandello, Raposatul Matei Pascal, roman, trad. de ~, Bucuresti, 1934;
***, Poezia italiana contemporana, antologie cu o pref. de ~, Bucuresti, 1938;
Giovanni Papini, Viata lui Isus, trad. de ~, Bucuresti, 1939 (ed. II, 1941);
L. Pirandello, Asta seara se joaca fara piesa, comedie in trei acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1941;
M. Bontempelli, Dea noastra, comedie in patru acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1942;
V. Alfieri, Mirra, tragedie in cinci acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1943;
Ph. Bouhlez, Napoleon. Zbuciumul neinteles al unui geniu, in romaneste de ~, Craiova, 1943;
G. D'Annunzio, Fata lui Jorio, tragedie pastorala in trei acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1943;
Emilio De Marchi, Romanul unui om necajit (Demetrio Pianelli), trad. de -, Craiova, 1943;
C. Goldoni, Mincinosul, comedie in trei acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1943;
N. Machiavelli, Matraguna, comedie in cinci acte, in romaneste de ~, Bucuresti, 1943;
Giovanni Papini, Un om sfirsit, in romaneste de ~, Bucuresti, 1943;
E. Buonaiuti, Sfintul Augustin, in romaneste de ~, Bucuresti, f.a.;
L. Pirandello, Henric IV, tragedie in trei acte, trad. de ~, Bucuresti, f.a.


REFERINTE CRITICE:
Al. A. Philippide, in Adevarul literar si artistic, nr. 536, 1931;
P. Constantinescu-Iasi, in Viata Romaneasca, nr. 1l-l2, 1931;
A. Otetea, in Viata Romaneasca, nr. 5-6, 1932;
M. Gheorghiu, in Viata Romaneasca, nr. 132-l33, 1940;
Al. Dima, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 1, 1942;
Petronella Negosanu, ibidem, nr. 8, 1942;
I. Kallustian, in Flacara, nr. 43, 1982;
Alexandru Balaci, Influxul spiritualitatii. Bucuresti, 1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani