Alexandru Toma biografia

Alexandru Toma




Alexandru Toma opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TOMA A.[lexandru] (pseudonimul lui Solomon Moscovici), se naste la 11 febr. 1875, Urziceni-m. 15 aug. 1954, Bucuresti.

Poet si traducator.

Liceul la Ploiesti, absolvit in .
acultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti. Redactor la ziarul socialist Lumea noua; prof. de istorie si filosofie timp de trei decenii. Aderent la miscarea comunista inca din tinerete, dupa 1944 devine director general la ESPLA, membru al Acad. R.P.R., membru al Comitetului pentru Apararea Pacii etc; distins cu Premiul de Stat, clasa I.

A debutat cu versuri in revista Lumea noua literara si stiintifica (1894). Colaboreaza, in tinerete, cu versuri la: Epoca literara, Convorbiri literare, Sburatorul, Adevarul literar, Adam, Foaia interesanta, Universul literar s. a. Dupa razboi, colaboreaza, cu versuri si art. militante, la: Tribuna noua. Contemporanul, Gazeta literara, Flacara, Viata Romaneasca, Romania libera, Scinteia, Scinteia tineretului etc. Debut editorial in 1926, cu Poezii, elaborate cu 15-20 de ani in urma. O parte din aceste poezii vor fi preluate in Flacari pe culmi (1946), volum eclectic insumind poezii revolutionare alaturi de prelucrari. Versurile din Cintul vietii.

Versuri alese (1950) si din Poezii alese (1952) se caracterizeaza, de asemenea, prin schematism si lipsa de imaginatie. Traduce in versuri vor fi incluse de A. Toma in culegerile proprii sub forma „prelucrarilor". Eseul Puskin, faclie peste vremuri (1949) reprezinta, de fapt, o comunicare prezentata in sesiunea speciala a Acad. R.P.R. in acelasi an si publicata in Analele Academiei.

T. debuteaza tirziu in volum, la 51 de ani, dar Poeziile (1926) sale trezesc interesul unor importanti critici interbelici care isi exprima opiniile in revistele vremii: E. Lovinescu , Pompiliu Constantinescu , F. Aderca , Mihai Ralea , D. Nanu s. a. E. Lovinescu defineste poezia maturului debutant -„rationalista, de probleme rezolvate in dramatism, in moralism, in psihologism sau chiar in simpla anecdota" si exemplifica printr-o poezie. Abisul, intr-adevar, „nobila prin atitudine si lucrata cu preciziune de faurar". Criticul de la Sburatorul nu ezita sa remarce insa caracterul vetust, inactual, al poemelor in cauza - fiind scrise la intretaierea secolelor -, suferind de influenta covirsitoare a inaintasilor si chiar a contemporanilor sai, Al. Vlahuta , Panait Cema , D. Nanu . Toamna si Desavirsirea sint exemple de imitatii fidele dupa Eminescu , iar Apusuri rosii este o poezie de-a dreptul cosbuciana. Spiritul imitativ al poetului muntean, influentat de mesianismul ardelean in liniile profetiilor sociale, este evident si in versurile agitatorice publicate dupa razboi. Antologia revenirii in literatura dupa 1944, Flacari pe culmi (1946), este alcatuita in partea ei substantiala din traduceri aproximative dupa Rilke, Hugo von Hofmannsthal, Chamisso sau prelucrari naive in versuri ale unor proze de Romain Rolland si Maxim Gorki. O seama din Poeziile alese (1952) sint doar „prelucrari" sau „adaptari libere" dupa poeti sovietici, cind nu imita, prin metrica si limbaj, doina si balada populara. Adoptind postura poetului proletar, Alexandru Toma indeamna la revolta sociala ori insaileaza ocazional versuri moralizatoare.

El se vrea cintaretul care „slaveste", cu aceeasi credinta, Comuna din Paris, pe Decebal, revolutionarul rus, partidul etc, culminind cu Oda marii legi stalinisie. Doar citeva poeme, scrise inaintea debutului editorial, reluate cu bunastiinta in antologiile postbelice, se salveaza din materia informa: Cintul vietii. Cetatea care viseaza, Cintecul luntrasului, Secerisuri sfinte, Spre soare-rasare. Sint poeme in care rapsodul comunist se pastreaza in limitele traditionalismului, devenind - ca poet al suferintei ancestrale -incrincenat si vitalist, ascultind aievea „zvicnetul pamintului", cu „inima ca un ghioc".

OPERA:
Poezii, Bucuresti, 1926;
Flacari pe culmi. Bucuresti, 1946;
Puskin, faclie peste vremuri. Bucuresti, 1949;
Cintul vietii. Versuri alese (J894-l949), Bucuresti, 1950;
Suna ghiocel, suna clopotel. Bucuresti, 1950 (ed. II, 1955);
Poezii alese, pref. de S. Farcasan, Bucuresti, 1952 (ed. II ilustrata, 1953);
Piuici si fratii lui mici, Bucuresti, 1950 (ed. II, 1954;
ed.' III, 1956);
Cintul vietii. Versuri alese (1894-l951), Bucuresti, 1954;
Cintul vietii. Versuri alese (1894-l954), Bucuresti, . Traduceri: M. Gorki, Poeme. Soimul si sarpele. Bucuresti, 1948;
N. Gribacev, Cintarea colhozului „Bolsevic", Bucuresti, 1950;
S. Marsac, Copiii din curtea noastra. Mister Twister. Povestea soricelului mofturos. Uriasul, Bucuresti, 1953;
G. Soria, Un cint de drum poporului roman. Bucuresti, 1953;
S. Marsac, Incendiul, Bucuresti, 1953;
idem, Poezii pentru copii. Vine, vine, gradinita!. Zapacila, Bucuresti, 1954;
Poezii si poeme din literatura universala, Bucuresti, 1954;
Moliere, Tartuffe, Bucuresti, 1969.


REFERINTE CRITICE:
F. ' Aderca, in Sburatorul, nr. 4, 1926;
P. Constantinescu, in Viata literara, nr. 30, 1926;
E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, UI, 1927;
G. Calinescu, Istoria;
I. Vitner, in Contemporanul, nr. 123, 1949;
G. Calinescu, A. Toma la implinirea virstei de 75 de ani, 1950;
D. Micu, in Steaua, nr. 4, 1950;
M. Beniuc, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1950;
I. Vitner, Probleme ale literaturii noi in R.P.R., 1952;
M. Banus, in Contemporanul, ni. 35,












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani