Constantin Loghin biografia

Constantin Loghin




Constantin Loghin opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

LOGHIN Constantin, se naste la 4 nov. 1892, comuna Budenit, judetul Storojinet, Bucovina - moare in 23 febr. 1961, Gura Humorului.
Istoric literar.

Fiul lui Leon Loghinsi al Rozaliei (n. ?), razesi. Scoala primara in comuna natala (1899-l903); liceul clasic la Cernauti (absolvit in 1912); licentiat in litere al Univ. din Cernauti (1919).

Prof. la Liceul „Mitropolitul Silvestru" din Cernauti (1920-l940; 194l-l943), la Liceul „Matei Basarab"din Bucuresti (1940-l941). la Colegiul National Banatean „C. Diaconovici-Loga" din Timisoara (1944-l949), la Gherla (din 1949) si la Gura Humorului.

Activitate de popularizare si stimulare a culturii bucovinene prin scris si pe cai administrative. Membru, apoi vicepresedinte al Soc. pentru Literatura si Cultura Romana in Bucovina (din 1928); corespondent si redactor pentru Bucovina al ziarului Universul vreme de aproape cincisprezece ani; a ingrijit volum Eminescu si Bucovina (1943); a intemeiat si condus Soc. Scriitorilor Bucovineni. Autor de manuale de limba romana si antologii de uz scolar etc.

A editat un periodic efemer. Tribuna (1938-l939), si a fost director al ziarului Bucovina din Cernauti (194l-l944). Autor al unei Istorii a literaturii romane (1926), ajunsa, in 1944, la ed. a XlV-a.

Subordonate unui tel constant de dezvaluire si promovare a valorilor bucovinene, scrierile lui Constantin Loghin au in primul rind un caracter cultural prin destinatia propagandistica si mesajul ci vie care le anima. Sumare monografii - brosurile dedicate lui Alecu Hurmuzachi (O suta de ani de la nasterea lui Alecu Hurmuzachi, 1924) si lui Iancu cavaler de Flondor (Iancu cav. de Flondor, 1944) - sau numeroasele comemorari din cadrul Societatii pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina (aparitia ziarului Bucovina, a Foii So[ietatii pentru Literatura si Cultura Romana, inceputurile teatrului din Cernauti etc.) ii ofera prilejul unor incursiuni evocative in istoria spirituala a provinciei natale, cu deschideri catre evenimente social-politice de rezonanta nationala. Corelarea planului social-politic cu cel cultural este cel mai bine ilustrata de studiul Anul 1848 in cultura si literatura Bucovinei (1926), cuprinzind si citeva portrete miniaturale de „literati iesiti din framintarile politice ale anului 1848".

Mai apropiate de domeniul literar, schita biografica si rudimentele de exegeza cu care Constantin Loghin deschide volumul antologic al lui Ion Gramada, Scrieri literare (1924), tradeaza si mai suparator maniera dile-tantista a autorului, invaluita in accente didactice si patos moralizator. Programul bucovinean e completat prin crestomatii - Scriitori bucovineni (1924) si Antologia scrisului bucovinean (1938) -, monografia Cernauli (1936), in care descrierea orasului se literaturizeaza, autorul imaginind o promenada, iar datele istorice sint transpuse intr-o „istorisire" pitoreasca, si pri n publ icarea Istoriei literaturii romane din Bucovina. 1775-l918 (1926). Ambitionind sa depaseasca perspectiva regionalista, aceasta din urma ramine insa tributara didacticismului funciar din formatia spirituala a lui Constantin Loghin Mai curind breviar decit istorie, cu toate imbogatirile aduse de la o editie la alta, volumul, mereu intr-un format de buzunar, urmareste schema rigida a unui manual de initiere tnultum in parvo. incepind cu formarea limbii romane.

Periodizarile, extrem de largi, includ, inevitabil, autori de orientari sensibil diferite sub aceleasi coordonate, enuntate in cite un preambul care, de multe ori, strecoara drept privire sintetica asupra unei epoci literare o simpla fisa socio-politica. Informatia e saraca, sursele1 bibliografice indicate sint nesemnificative, iar comentariul este adesea inlocuit prin rezumate sau redus la citeva truisme.

Se remarca, de asemenea, totala inaderenta a lui Constantin Loghin la literatura „noua", interbelica. Faptul ca lucrarea a ajuns, in numai optsprezece ani, la paisprezece editii se explica prin popularitatea pe care si-a cisti-gat-oin mediul scolar-simplitatea fiind, printre altele, si un criteriu de accesibilitate. In studiui Aron Pumnul - M. Eminescu (1943), Constantin Loghin propune o reabilitare a dascalului bucovinean, suprapunind erorilor de ordin lingvistic meritele sistemului ortografic pumnist, valoarea culturala a Lepturariului, in fine, daruirea pedagogica si elanul patriotic ale lui Pumnul. A doua sectiune a studiului urmareste - cu prea multa asiduitate totusi -ecouri'din Lepturariu in opera eminesciana.

OPERA:
O suta de ani de la nasterea lui Alecu Hurmuzaclu, Cernauti, 1924;
Scriitori bucovineni. Cernauti, 1924;
Anul 1848 in cultura si literatura Bucovinei, Cernauti, 1926;
Istoria literaturii romane din Bucovina. 1775-l918, Cernauti, 1926;
Istoria literaturii romane. Cernauti, 1926 (ed. XIV, 1944);
Din trecutul Societatii pentru Cultura, Cernauti,1932;
Societatea pentru Cultura si Literatura Romana. 1862-. Schita istorica. Cernauti, 1932;
Geschichte der rumanischen Literatur, in colab. cu S. Drimmer, Cernauti, 1934;
Cernauti, Cernauti, 1936;
Antologia scrisului bucovinean. Cernauti, 1938;
Societatea pentru Cultura. La 80 de ani. Cernauti, 1943;
Aron Pumnul - M. Eminescu, Cernauti, 1943;
Iancu cav. de Flondor, Bucuresti, 1944.


REFERINTE CRITICE:
Const. N. Stanescu, in Viata Romaneasca, nr. 10-l1,1928;
St. Popescu, in Viata Romaneasca, nr. 11, 1938.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani