Constantin Mille biografia

Constantin Mille




Constantin Mille opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

Dinu milian [Roman]

MILLE Constantin, se naste la 20 dec. 1861 / 1 ian. 1862, Iasi - moare in 14 febr. 1927, Bucuresti.

Poet si prozator. Fiul spatarului Costache Milea, boier scapatat, ajuns functionar marunt, si al Mariei (n. Tautu), coboritoare dintr-o cunoscuta familie de boieri moldoveni.

Constantin Mille a fost socrul lui N.D. Cocea. Orfan de timpuriu, e admis ca semibursier (1869), apoi ca bursier, la Institutul Academic din Iasi, absolvind in .

Studii la Facultatea de Litere a Univ. din Iasi (1878-l881); exmatriculat in . Constantin Mille e printre initiatorii primei greve studentesti din Romania (oct. 1880, lasi); face parte din cercul socialist de la Iasi, organizat de „doctorul Russel" (N.K. Sudzilovski, refugiat politic ruso-polonez), cerc implicat in reverberatiile politico-diplomatice ale asasinarii la Petrograd (1 mart. 1881) a tarului Alexandru al Il-lea. intre 1881 si 1884 studiaza dreptul la Bruxelles; transfera aici, de la Paris, redactia revista Dacia viitoare (1883), preluata de el, impreuna cu V.G. Mortun, de la Vmtila CA. Rosetti.

In 1882, un semestru, e la Paris (unde ii cunoaste personal pe Friedrich Engels, Jules Guesde, Paul Lafargue si alti lideri socialisti, ca si pe fiicele lui Karl Marx).

Stabilit la Bucuresti (1884), practica avocatura si ziaristica: redactor la Romanul lui CA. Rosetti (1884), cofondator al ziarului socialist Drepturile omului (1885; seria a H-a, 1888), redactor la Lupta lui G. Panu (1886), la publicatia socialista Munca (1890), devenita (din 1893) organul oficial al proaspat infiintatului PSDMR, si la noul cotidian al partidului, Lumea noua (1894-l895). Proprietar si director al ziarului Adevarul (1895-l916;" 1919-l920), director-fondator al ziarelor Dimineata (1904-l916; 1919-l920) si Lupta (192l-l927); in aceste publicatii a semnat si cu initialele CM. si E., precum si cu pseudonimul Camil, Chitibus, Dinu, Emil, Gh. Copacianu, Gheorghe Dinu, Gheorghe Frunza, T.A. Maciu, Vintura tara. Ziarist si avocat bucurestean de renume, participa la organizarea miscarii socialiste romanesti, pe care o reprezinta la doua congrese ale Internationalei a D-a (Bruxelles, 1891; Ziirich, 1893). Membru fondator al PSDMR (1893), fruntas al conducerii sale. ulterior deputat, Constantin Mille este exclus in 1895 din partid din motive disciplinare, dar si de orgoliu personal (refuzase sa renunte la conducerea Adevarului, de curind cumparat, intrind astfel in conflict cu Ioan Nadejde, seful partidului). Paraseste Adevarul si Dimineata (in 1920) doar pentru a fonda un alt ziar. Lupta, in ale carui pag. ramine activ pina la sfirsitul vietii. Refuzat de mai multe ori la Convorbiri literare, Constantin Mille a debutat cu versuri in Femeia romana (1880), publicatie de orientare socialista; in perioada iul.-sept. 1881 publica versuri in Contemporanul. Poeziile sint adunate. in volum Versuri (1878-l883), 1883 (debutul lui Constantin Mille). Nuvelele si schitele sint cuprinse in volum Feciorul popii (1887) si reeditate in Rochia Catitei (1910); romanul autobiografic Dinu Milian (I, 1897; II, 1914) e opera sa literara cea mai importanta, avind un model declarat in Jacques Vingtras de Jules Valles (1832-l885). O parte din pubucistica e strinsa in Letopisiti, 1904-l906, I-H (1908); alte opere: Scrisori catre tarani (1892), Scrisori catre iubita (1897).

A tradus din Emile Zola, Th. Hood, Sauter Lauman, B^ranger, Louise Ackermann, C. Hugues, N.A. Nekrasov.

Temperament energic, dominator, umoral, asemenea tatalui sau, tinarul Constantin Mille este expus insa dezarmat, prin naufragiul („vasfringe-rea") familiei, agresivitatii endemice a mediului social, unor premature confruntari, umilinte si frustrari care, prin riposta, ii vor marca ireversibil personalitatea si opera. Dincolo de toate avatarurile biografice, dar prin ele, Constantin Mille ramine una dintre figurile impunatoare ale „vechii miscari socialiste" romanesti, consemnata ca atare de istorie. Pigmentul temperamental si pitorescul „de epoca" al personalitatii developeaza azi, prin filtrul unui secol, din aceasta biografie „epica", tumultuoasa si contradictorie, contururile unui veritabil „personaj" care, prin pregnanta si autentic, nu-si afla echivalent in paginile ramase de la scriitorul Constantin Mille

Pentru ca Constantin Mille face parte din categoria scriitorilor a caror viata intrece in interes opera, aceasta din urma, de altfel, in cazul sau, destul de firava. Nu valoarea intrinseca a operei va legitima, asadar, interesul pentru biografia autorului, ci exact invers: opera va fi doar o anexa, o parafraza ori un mulaj, mai mult sau mai putin fidel, al unei biografii iesite din comun (nu si din limitele semnificativului), biografie legitimata astfel prin ea insasi. Aceasta fiind, in cazul dat, ecuatia viata-opera, nu poate fi desigur decit un motiv de regret faptul ca autorul a ales sa scrie roman si nuvela, nu memorii ori jurnal. Si nu „curajul" fata de altii, nici „cruzimea" fata de sine si ai sai s-ar putea spune ca i-ar fi lipsit pentru aceasta din urma, mai radicala in plan „uman", optiune, ci poate, mai degraba, o mai sigura intuitie estetica si o mai lucida evaluare a propriilor resurse si limite artistice. Nu intimplator, din tot ce a scris Constantin Mille - versuri si proza - a rezistat timpului cel mai bine (relativ insa!) tocmai romanul autobiografic Dinu Milian (1887), continuat prin Dinu Milian, II - O viata (1914): personaje „ cu cheie", pagini de evocare quasi-memorialistica, pitoresc si atmosfera de epoca, episoade nu lipsite de nerv, dar nici de parii pris egocentric, — mai sustin azi, la lectura, interesul acestor „romane", atita cit mai este. Nuvelele si schitele (Feciorul popii, 1887) si mai ales poeziile din tinerete (Versuri, 1883) sint teziste si irecuperabil refuzate expresiei, carenta a formei ce se rasfringe negativ si asupra fondului, altfel generos si avintat: idei si principii de o deplina elevatie spirituala, in sine, coborite insa, prin expresia rudimentara, prin declarativism si prozaism compact, la rangul de resentimente personale brute, deficitar spiritualizate.

Publicist prolific si alert, ingropat inca, in mare masura, in vechi colectii de ziare si reviste, Constantin Mille si-a adunat doar o mica parte din numeroasele-i articole in cele doua volume de Letopisiti, 1904-l906 (1908).

OPERA:
Versuri (1878-l883). Iasi, 1883;
Feciorul popii, publicistica. Bucuresti, 1887;
Dinu Milian, Bucuresti, 1887 (alte ed. antume: 1904;
1909;
1913);
Scrisori catre tarani. Bucuresti, 1892;
Scrisori catre iubita. Bucuresti, 1897;
Letopisiti, 1904-l906, Ml, publicistica, Bucuresti. 1908;
Rochia Catitei, nuvele. Bucuresti, 1910;
Dinu Milian. li - O viata. Bucuresti, 1914;
Versuri si proza, ed., pref. si bibliografie de G.C. Nicolescu, Bucuresti, 1953;
Scrieri alese, ed. de V. Ene, pref. de G.C. Nicolescu, Bucuresti, . Traduceri: Emile Zola, O cusca de fiare salbatice, in Contemporanul, nr. 19, 1883;
Thomas Hood, Cintecul camesei, in Contemporanul, nr. 2, 1883;
Sauter Lauman, Pierre Jean de Beranger, Louise Ackermann, C. Hugues, N.A. Nekrasov, in voi. Versuri, Iasi, 1883.


REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, Istoria;
AI. Nora, Un om uitat: Const. Miile, 1945;
S. Bratu si Zoe Dumitrescu, „Contemporanul" si vremea lui, 1959;
G.C. Nicolescu, Curentul literar de la „Contemporanul", 1966;
T. Avramescu, Constantin Miile. Tineretea unui socialist, 1973;
Amintiri literare despre vechea miscare socialista (1870-l900), 1975;
Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul", 1977;
idem. Actualitatea;
T. Vargolici, Aspecte ale romanului romanesc din secolul al XlX-Iea, 1985;
V. Ene, in Contemporanul, nr. 48, 1986.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani