Constantin Stanescu biografia

Constantin Stanescu




Constantin Stanescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STANESCU Constantin, se naste la 18 oct. 1938, comuna Barcanesti, judetul Ilfov.

Critic literar.

Fiul lui Constantin Stanescu si al Tincai Nicolescu, invatatori. Scoala elementara in comuna natala (1946-l952). Studii liceale la Bucuresti, terminate in 1955.

Licenta in filologie, in . Debut in Scinteia tineretului, unde va fi apoi redactor, sef de sectie si redactor-sef adjunct (1962-l977); din 1963, sustinatorul cronicii literare. Teza de doctorat cu Dezvoltarea sonetului In Renasterea italiana, la Univ. din Bucuresti, in .

Debut editorial cu Cronici literare (1971). Seful sectiei culturale la Scinteia (1985-l989).'Alte voi.: Poeti si critici (1972), Jurnal de lectura (1978); Jurnal de lectura (1983); Jurnal de lectura (1988). Foiletonist prin excelenta, Constantin Stanescu s-a impus prin probitatea comentariilor si prin diagnosticarea ferma, exacta a valorilor. Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti pe 1971.

Vocatia cea mai de pret a criticului se dovedeste a fi o extrem de nuantata priza a obiectului estetic in esenta lui. Nu este vorba despre o critica de nuantare a unor puncte de vedere deja emise si admise, ci despre concentrarea exercitiului critic, cu exclusivitate, in punctul nervos central al cartilor despre care scrie. Nimic in afara judecatii de definire a esentei nu-l mai intereseaza, afara doar de cazurile cind se aplica asupra clasicilor unde orgoliul sau se limiteaza la a avansa un punct de vedere nou, dar unul printre altele. Cind obiectul criticii lui Constantin Stanescu este actualitatea (si este cazul predominant) vocatia esentialului devine si o disciplina a probitatii. Despre Intrusul afirma fara nici o ezitare ca este cartea mediocra a unui mare scriitor, ignorind eventualele argumente despre importanta in context a viziunii din roman. in opinia lui Constantin Stanescu singurul context ce poate salva o carte (proza, poezie sau critica) este valoarea sa intrinseca. Fara sa fie un spirit polemic, atunci cind o carte anume pretinde un tratament radical-negator, el devine ceea ce unii ar numi polemist, criticul nefiind preocupat de fapt decit de simpla adecvare a comentariului la obiect.

Este cazul cu Mastile lui Goethe, a lui Eugen Barbu („Mastile promise sint inexistente. Ramine una: a autorului - singura autentica. Intrucit aceasta este singura care intereseaza, vom trece sub tacere functia asumata si ea, cu neascunsa placere, de autor: aceea de colportor al citorva fragmentari din citeva carti, biografii, exegeze asupra poetului german." in acest caz esentialul cartii era, asadar, impostura autorului ei. Nu despre altceva va scrie Constantin Stanescu argumentind-o in stilul unei demonstratii fara cusur. Stilul criticului, de altminteri, este unul de natura retorica (in intelesul de arta a argumentatiei), iar persuasiunea sa este una rational-logica, nu una artist-estetizanta. Ideile sale sint clare si distincte, refuzind orice confuzie terminologica sau fisura de demonstratie. Un „matematician" al diagnosticului critic. Intuitia ramine inchisa in propria sa geneza. Textul critic infatiseaza numai rationalizarea intuitiei. Judecatile nu vor fi insa niciodata denaturate de criterii straine celor ce, in chip inefabil, au prezidat intuitia. Probitatea lui Constantin Stanescu este nu doar orgoliul si demnitatea vocatiei sale, ci calitatea fara de care o astfel de critica ar deveni lipsita de credit, chiar daca nu si de profunzime. Tipul criticului reprezentat de Constantin Stanescu trebuie sa aiba dreptate intotdeauna, spre deosebire de criticul creator, „fertil" si in erorile sale tocmai pentru ca e expresiv si, deci, „literar".

OPERA:
Cronici literare. Bucuresti, 1971;
Poeti si critici, Bucuresti, 1972;
Jurnal de lectura, Bucuresti, 1978;
Jurnal de lectura. Bucuresti, 1983;
Jurnal de lectura. Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
M. Ungheanu, Arhipelag de semne, 1975;
A. Marino, in Romania literara, nr. 32,1971;
N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 44,1971;
V. Cristea, in Arges, nr. 11, 1971;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 18, 1971;
V. Ardeleanu, in Steaua, nr. 16, 1971;
D. Zamfirescu, in Scinteia, nr. 9028, 1972;
M. Scarlat, in Amfiteatru, nr. 10, 1975;
Gh. Grigurcu, in Vatra, nr. 10, 1977;
M. Tomus, in Transilvania, nr. 12, 1979;
Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 6, 1979;
Gh. Grigurcu, intre critici, 1983;
C. Coroiu, Dialog in actualitate, 1985;
P. Poanta, in Tribuna, nr. 45, 1988;
A. Martin, in Romania literara, nr. 51, 1988;
M. Niculescu, in Luceafarul, nr. 29, 1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani