Dragos Vranceanu biografia




Dragos Vranceanu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

VRANCEANU Dragos (numele la nastere: Dragos Vranceanu Nicula), se naste la 14 febr. 1907, comuna Babeni, judetul Vilcea - moare in 4 mai 1977, Bucuresti.

Poet si traducator.

Fiul invatatorului Atanasie Vranceanu Nicula si al iylariei (n. Irimescu). Cursul primar la Babeni si Costesti-Vilcea (1915-l919), liceul la Rimnicu Vilcea si Balti, absolvit in . Studii universitare la Florenta (1928-l932).

Redactor la Curentul si Curentul literar (1934-l938). Profesor de limba italiana la Acad. de inalte Studii Comerciale (1938-l941 si 1946-l949).

Corespondent de presa si atasat cultural la consulatul roman din Milano (194l-l944); refugiat in Elvetia (1944-l945), revenit in tara, dupa o alta sedere in Italia, . intre 1950 si 1952, functionar la TAP Athenee Palace; intre 1952 si 1957, colaborator al Institutului de Folclor si al Institutului de Lingvistica. Redactor la Luceafarul (1962-l967). Din 1964 frecvente calatorii in Italia, conferentiind la Urbino, Florenta, Napoli, Pisa, Roma. Lector de limba italiana la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucuresti (1964-l968).

Debuteaza in Universul literar (1927); colaboreaza la Azi, Bilete de papagal, Ramuri, Revista Fundatiilor Regale, Viata literara, Universul literar (1934-l940), Scinteia, Munca, Gazeta literara, Romania literara, Contemporanul, Tribuna, Tribuna Romaniei (1960-l967), precum si ia revista italiene Avanii, L'Approdo Letterario, Nuova Repubblica, Politica Internazionale (1945-l946), Costume, II Dramma, Europa Letteraria, Fiera Letteraria, Mezzogiorno, L'Osservatore, II Popolo Comasco, Studi Urbinati (1960- 1977) . Premiul scriitorilor tineri needitati, pentru primul volum Closca cu puii de aur (1934); Premiul pentru sonet al SSR (1934).

Dupa 1965, noua volum de versuri (Columne, 1965; Poemele transhumantei, 1968; Poezii, 1968; Poezii, 1970; Migdalul inflorit a doua oara, 1972; Cintecele casei de sub padure, 1973; Cintecul vremilor, 1975; Closca cu puii de aur si alte versuri, 1975; Priveste spre oras, 1976), un volum de interviuri si evocari (Intilniri cu scriitori italieni, 1972), unul de eseuri (Materia literara si idealurile ei, 1976) si doua carti pentru copii (1974 si 1978) . in Italia: Attualita della cultura italiana, ed. Lampada, 1945 (eseu) si Tachicardia di Aliante, Milano, 1971 (versuri); tot aici a realizat cu Mario de Micheli o antologie de poezie romana (1961). A tradus in limba romana din Benvenuto Cellini (1958), Giovanni Pascoli (1968), Dino Campana (1970), Eugenio Montale (1968), Mario Luzi (1971), Danilo Doici (1966), Carlo Montella (1963), Enrico Emanuelli (1969), Carlo Bo (1972) s. a. si, in italiana, din Eminescu (1964, cu Mario de Micheli), Maria Banus (4 964, cu Andrea Zanzotte), E. Jebeleanu (1970, cu Elie Filippo Accrocca), Mihai Beniuc (1964, cu Elie Filippo Accrocca). Comemorat de importanti scriitori italieni la celebrul Gabinetto Viessieux de la Palazzo Strozzi din Florenta (23 oct. 1978). Intermediar activ intre cultura romana si cea italiana, V, e un poet al peisajului si miturilor autohtone, frecventarea liricii peninsulare neraminind fara ecou intr-o anumita portiune a poeziei sale.

O surprinzatoare intrepatrundere de „traditionalism" si „modernism" a fost indicata (S. Cioculescu ) drept cea mai pregnanta trasatura a poeziei lui Dragos Vranceanu Nu s-a semnalat totusi faptul ca o seama de titluri sau chiar cicluri intregi din volumele poetului sint reluate de el in carti succesive, asa incit imbinarea sau coprezenta unor atitudini poetice aparent divergente e constienta si reprezinta si ea un cautat efect stilistic, subordonat unei viziuni asupra ansamblului operei. Poeziile din Closca cu puii de aur (1934) apar intr-o cu totul alta ordine, si cu subdiviziuni in cicluri ce nu existau initial, in prima antologie personala a lui Dragos Vranceanu (Poezii, 1968), dar urmatoarea (Poezii, 1970) repropune sumarul volumului de debut in aceeasi succesiune; ea e din nou pulverizata in a treia (si cea mai reprezentativa) culegere globala a autorului, Closca cu puii de aur si alte versuri (1934-l975) din 1975; Cintecele casei de sub padure (1973) este anticipata printr-un ciclu masiv in Poezii (1968), prin altul in Poezii (1970), iar Cintecul vremilor (1975) printr-un ciclu din Closca cu puii de aur (1975); in fine, ultima placheta a poetului, Priveste spre oras (1976) republica titluri ce aparusera in Poezii, 1968 (unde erau atribuite ciclului Cintecele casei de sub padure) sau chiar in Cintecul vremilor (1975) care nu mai era o antologie. S-ar spune ca poetul amesteca voit piesele unui joc pentru a-si propune in final creatia ca pe un intreg ^ carui dispunere ideala n-a fost gasita.

Poeziile se aglomereaza adeseori in cicluri: Poemele transhumantei (1968) se vor o evocare baladesca, narativa si lirica in acelasi timp, a istoriei romanilor de la retragerea aureliana („Pe cind cresteau - din doua neamuri prunci, / un imparat al lor ii parasi") si pina la lupta de la Posada, evocata intr-un analogon lirico-descriptiv al celebrului Chronicon pictum ce marturiseste despre infringerea angevina; Cintecele casei de sub padure circumscriu un spatiu al copilariei, descris in toata aura lui mitica, dar si cu geografia sa (Oltul, casele, gradinile), cu vietatile padurii si iernile sale fabuloase; Migdalul inflorit a doua oara (1972), una din reusitele incontestabile ale poetului, contine poezii inspirate de fastuosul decor italian (Florenta, coasta Liguriei, Urbino) etc. Poetul debutase oarecum indecis intre cele doua corespondente ideale ale liricii sale: folclorul si poezia ermetica italiana; radical deosebite intre ele, acestea isi vor sapa, fiecare, amprenta in lirica succesiva a lui Dragos Vranceanu Pe de o parte, tematica „poeziei de tara", cum o numeste poetul, va reveni constant, trecind prin anumite tentatii retorice in Columne (1965), prin fibra evocatoare a Poemelor transhu-mantei (1968), prin recapitularea globala din Cintecul vremilor (1975), dar mai ales prin Cintecele casei de sub padure (1973), virf al liricii lui Dragos Vranceanu, regasind mereu consonante foclorice, dar sublimindu-le in momentele cele mai fericite in versuri remarcabile, in care simplitatea si limpezimea imaginii se cer apreciate ca produse ale unei rafinate stilizari. De cealalta parte, incepind cu unele poezii crepuscular ceremonioase din placheta de debut pina la determinanta inspiratie citadina din Priveste spre oras (1976), cu o reusita notabila in Migdalul inflorit a doua oara (1972), nota „ermetica" se vadeste printr-o serie de fracturi metrice, prin folosirea hiperbatonului, a enjambamentului si a altor procedee de sinteza metrica intilnite in poeti ca Montale, Luzi, Quasimodo, prin tematica „italiana", intr-o poezie intens subiectiva, de mare densitate intelectuala.

Ambele zone stilistice vizate de creatia lui Dragos Vranceanu trebuie intelese numai ca mari repere posibile; lor li se adauga si alte nuante. Poetul scrie, de pilda, in acelasi spirit al poemelor ciclice, despre cele sapte minuni ale lumii antice o poezie conceptista si livresca, sau replica disperarii unui celebru vers leopardian („Vaghe stelle delI’Orsa") din Le ricordanze cu metafora stenica a regasirii copilariei din Dulci stele ale Ursei; reelaboreaza, prin filtre succesive, traditia autohtona a pastelului si a poeziei peisagiste, dindu-i o linie mai supla si o noua expresivitate. Jubilatia in fata naturii patriei careia i se asociaza uneori un sentiment predominant elegiac, revenirea la obirsii ca impacare cu existenta si abolire extatica a timpului alcatuiesc, pina la urma, locul geometric al liricii autorului. Ca eseist, Dragos Vranceanu a dat un interesant volum de portrete si dialoguri cu scriitori italieni contemporani (1972) si a adunat in Materia literara si idealurile ei (1976) articole si recenzii din deceniul al patrulea si al saselea, grupind astfel consideratii asupra versuiui popular la un loc cu aprecieri asupra unor scriitori interbelici (de la Bratescu-Voinesti la Gib. Mihaescu ) si cu recenzii despre carti relativ recente. Au ramas inedite poezii dintr-un proiectat volum de Ierburi amare, un „jurnal patetic", un volum de eseuri (A treia dimensiune a artei), traduceri din Leopardi si Montale, precum si o bogata corespondenta cu o seama de scriitori italieni importanti.

OPERA:
Closca cu puii de aur, versuri, Bucuresti, 1934;
J. J. Rousseau, Pagini nemuritoare ale lui, alese si explicate de Romain Rolland, cu un cuvint introductiv de St. Soimescu, trad. de ~, Bucuresti, 1939;
Attualita delta cultura italiana, Milano, 1945;
Benvenuto Cellini, Viata lui Benvenuta Cellini scrisa de el insusi, trad. din lb. italiana de ~, Bucuresti, 1958;
Jan Neruda, Povestiri din Malaia Strana, in romaneste de Lia Toader si ~, Bucuresti, 1958;
Antologia della poesia romena, presentazione di Salvatore Quasimodo, introduzione di Mari o de Micheli, traduzione di Mario de'Micheli e ~, Firenze, 1961;
Carlo Montella, Incendiu la cadastru, roman, in romaneste de ~, Bucuresti, 1963;
Maria Banus, Nuovj spuzi, poesie scelte a cura di ~ e Andrea Zandotto, Milano, 1964;
Mihai Beniuc, La vita della vita, antologia poetica a cura di ~ e Elio Filippo Accrocca e una traduzione di Salvatore Quasimodo [], Roma, 1964;
Mihai Eminescu, Luceafarul. Der Abendstern, L'astro [] , traduzione in italiano, di Mario de Micheli e ~ [], Bucuresti, 1964;
Columne, versuri. Bucuresti, 1965;
Emilio-Manlio Bologna, Pataniile Pinochetei, in romaneste de Bucuresti, 1965;
Danilo Doici, Marturii siciliene, trad. din lb. italiana de Bucuresti, 1968;
Poemele transhumantei, Bucuresti, 1968;
Poezii, cu un cuvint inainte de S. Cioculescu, Bucuresti, 1968;
Eugenio Montale, Poezii, trad. si pref. de Bucuresti, 1968;
Enrico Emanuelli, O minunata calatorie, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1969;
Poezii, pref. de V. Streinu, Bucuresti, 1970;
Dino Campana, Cinturi orfice, in romaneste de ~, Bucuresti, 1969;
Eugen Jebeleanu, II sorriso di Hiroshima e altre poesie, traduzione di Elio Filipo Accrocca e ~, Parma, 1970;
La porta clei leoni, traduzione di Roberto Sanesi e ~, Parma, 1970;
Mario Luzi, Poeme, trad. si cuvint inainte de Bucuresti, 1971;
Intilniri cu scriitori italieni. Bucuresti, 1972;
Migdalul inflorit a doua oara, versuri, Bucuresti, 1972;
Carlo Bo, Mostenirea lui Leopardi, cuvint inainte si trad. de ~, Bucuresti, 1972;
Cintecele casei de sub padure, versuri, Bucuresti, 1973;
Marina Javarone, in urma cu un noian de visuri, trad. de ~, Bucuresti, 1973;
Creioane colorate, versuri pentru prescolari. Bucuresti, 1974;
Cintecul vremilor, versuri, Bucuresti, 1975;
Closca cu puii de aur si alte poezii (1934-l975), Bucuresti, 1975;
Materia literara si idealurile ei, Bucuresti, 1976;
Priveste spre oras, versuri. Bucuresti, 1976;
Expediitie lui Alexandra cea mica, poveste in versuri, Bucuresti, 1978;
E. Jebeleanu, Surisul Hiroshimei, versuri, trad. de Manuel Serrano P6rez, Elio Filippo Accrocca si Hubert Juin, Andrei Bantas si Georg Maurer, Proclamatie de Miguel Angel Asturias, Bucuresti, 1978;
E. Montale, Poeme alese, trad. si pref. de Bucuresti, 1983;
Versuri, ed., pref., tabel cronologic si bibliografie de Rodica Marian, Bucuresti, 1986.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Ist. lit. mm. cont., 1937;
G. Calinescu, Istoria-, L. Boz, Cartea cu poeti, f. a.;
M. N. Rusu, in Luceafarul, nr. 10, 1966;
A. Martin, Poeti contemporani, I, 1967;
St. Aug. Doinas, Poezie si moda poetica, 1972;
Gh. Grigurcu, Teritoriu liric, 1972;
idem, Idei si forme critice, 1973;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, II;
VI. Streinu, Pagini, III;
FI. Firan, De la Macedonski la Arghezi, 1975;
Panaitescu-Perpessicius, Opere, VIII, 1975;
Al. Piru, Poezia, I;
C. Regman, Colocviul, 1976;
Gh. Grigurcu, Poeti romani de azi, 1979;
A. Popescu, in Steaua, nr. 5, 1978;
Carlo Bo, in Manuscriptum, X, nr. 3, 1979;
Adriana Mitescu, in voi. colectiv Literatura romana contemporana. I. Poezia, 1980;
Gh. Grigurcu, Critici romani de azi, 1981;
Dragos Vranceanu. Documentar bio-bibliografic, Biblioteca judeteana Vilcea, 1982;
A. D. Munteanu, in Luceafarul, nr. 13, 1983;
C. Ciopraga, in Convorbiri literare, nr. 5, 1987;
Gh. Grigurcu, De la Mihai Eminescu











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani