Dumitru Tomescu biografia




Dumitru Tomescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TOMESCU Dumitru, se naste la 31 mart. 1886, Broscari (azi Livezile), judetul Mehedinti - moare in 5 iun. 1945, Bucuresti.

Critic literar.

Redactor intemeietor (impreuna cu Constantin Saban-Fagetel) al revista Ramuri.

Activitate didactica si publicistica. Paralel cu munca la publicatia craioveana, a colaborat mai ales la gazete bucurestene obscure si la periodice din provincie: Ravasul (Cluj), Bunul prieten (Tirgu Jiu), Caminul nostru (Bucuresti), Cosinzeana (Orastie), Lupta, „foaia nationalistilor ialomiteni" (Calarasi-Lehliu), Societatea de mtine (Cluj), Presa (Craiova). A dirijat Lumina, „foaie politica saptaminala", Craiova (1914-l915), Lumina literara. Bucuresti (1913) si seria 15 febr. - 17 mai 1917 din Ramuri, ca „revista politica saptaminala". A scos, la Boranesti (Ialomita), Independentul, nr. unic (14 sept. 1906), iar la Craiova, in 1927-l928, patru nr. ale revista Scrisul romanesc. Dintr-un medalion arghezian aflam ca, intre razboaie, Dumitru Tomescu scotea, la Cluj, „o gazeta pentru exponentul oratoric al unui guvern care platea hirtia si tipografia cu tiriita". Tot acolo, Arghezi mentioneaza ca, pe cind se gasea in lagarul de la Tg. Jiu, „nici Tomescu, nici Saban-Fagetel nu m-au dat uitarii. Ei au avut un gind amical si pentru prizonier si pentru familia lui stinghera d'acasa".

Scrierile privind literatura ale redactorului Ramurilor sint cuprinse, aproape toate, in aceasta revista, de unde unele au trecut in volumul Atitudini politice si literare (1932). Sub numele intreg sau cu initiale, nu rareori sub pseudonim, Dumitru Tomescu a publicat in Ramuri articole de atitudine, cronici literare si dramatice, recenzii, articole si note pe teme diverse: de literatura, de cultura generala, de invatamint si educatie, de teatru, politice. Semneaza si evocari, omagii, note de drum, traduceri din scriitori francezi si italieni (Sully-Prudhomme, Manzoni, Fogarazzo). imbratisind cu fervoare orientarea samanatorista, el concepea Ramurile ca ramuri ale Samanatorului. O nemarginita admiratie nutreste fata de Iorga , pe care, in primul numar al revistei sale, il declara „imparat al gindirii". „Nu se poate - citim in articolul de fond, semnat Redactia, care ii apartine - o ploaie mai prielnica, pentru sufletul neamului nostru decit aceea care se varsa din cerurile deschise ale inteleptului imparat, si pentru tinerele noastra vlastare nu se poate un izvor mai curat si mai sanatos, din care ei sa soarba apa cea vie, decit acela pe care-l sapa pana cea maiastra a celor de la citata revista."

Traditionalist integral, Dumitru Tomescu defineste traditionalismul, in articolul chiar astfel intitulat, aparut in Ramuri - Drum drept (nr. 1,1926), ca fiind „sanatate si vigoare, () miscare si actiune, vointa si elan". „El inseamna, desigur, intoarcerea spre trecut, dar aceasta intoarcere nu inseamna nici adorare si nici impietrire, ci e o neintrerupta actiune de cercetare si de intelegere a trecutului, pentru a face din el suportul moral al silintelor noastre din prezent." In pofida conservatorismului sau, lui Dumitru Tomescu nu i-a lispit receptivitatea pentru valorile modeme, de unde si amicitia cu Arghezi . El - scrie poetul - „simtea ceva mai mult decit dogmatiza". Oricum, numele sau e legat de al uneia dintre revistele literare romanesti importante.

OPERA:
Actiunea nationalista, Craiova, 1912;
Momente din lupta noastra, Turnu-Severin, 1914;
Nationalismul, Craiova, 1914;
Atitudini politice si literare, Craiova, 1932;
Contributiuni la istoricul primei tipografii oltene (Samitca), Craiova, . Traduceri: Antonio Fogazzaro, Idile spulberate, trad. de ~, Bucuresti, 1908;
idem. Antonio Adrerso, trad. de ~, Bucuresti, 1909;
Alessandro Manzoni, Logodnicii, trad. de —, Bucuresti, 1911;
Antonio Fogazzaro, Misterul poetului, trad. de ~, Bucuresti, 1920.


REFERINTE CRITICE:
Consideratiuni la istoricul tipografiei oltene „Samitca". 1835-l922, 1945;
E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane. 1900-l937, 1937;
Perpessicius, Mentiuni, IV;
D. Micu, Inceput;
C. Ciopraga, Literatura;
I. Patrascu, in Ramuri, nr. 5, 1982;
V. Rusu, in Orizont, nr. 22, 1986;
Monica Potcoava, in Ramuri, nr. 12, 1986.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani