Fevronia Novac biografia




Fevronia Novac opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

Novac Fevronia.

Poeta.

S-a nascut la 28 ianuarie 1969 in Bucuresti.

Este fiica lui Vasile Novac, cercetator stiintific, doctor in stiinte istorice, si a Elisabetei Novac (n. Nita), scriitoare, profesoara de limba si literatura romana si de limba franceza. Este sora prozatoarei Catalina Novac.

A absolvit Liceul de matematica - fizica "Nicolae Balcescu" din Pitesti (1987) si Facultatea de Litere, sectia Romana - Araba, din cadrul Universitatii Bucuresti (1991).

In perioada studentiei frecventeaza cenaclurile: "Universitas". condus de criticul si profesorul Mircea Martin, "Junimea", condus de criticul si profesorul Ovid S. Crohmalniceanu, si Cercul de critica literara, condus de criticul si profesorul Eugen Simion. A facut parte din gruparea "'Clubul Literar", alaturi de Alexandru Plescan. Vlad Pavlovici. Ara Septilici. si Andrei Zlatescu.

A lucrat ca redactor de carte la Editura Fundatiei Culturale Romane din Bucuresti (1993), apoi ca instructor de limba franceza la University of Rochester, New York, in cadrul programului de doctorat in literatura comparata (1994-l996, 1997-l998) si lector de limba engleza la Universite de Rennes II, Bretagne (1996-l997).

Debuteaza in presa literara in revista "Amfiteatru" in 1987.

Debutul editorial are loc in volumul colectiv Fictiuni, aparut in 1992 la Editura Litera.

Colaboreaza cu versuri, recenzii si eseuri la revistele "Romania literara". "Calende", "Contrapunct", "Luceafarul", "Cotidianul". "Meridian" (Miinchen). "Agora" (SUA). A lansat, impreuna cu sora sa. Catalina Novac. "Un manifest feminist" in "Romania literara" (nr. 13/1997).

Dupa prezenta in volumul colectiv, a publicat in 1997 volumul de poezii Barbie, Mafalda, Fevi (Ed. Cartea Romaneasca).

A obtinut urmatoarele premii: premiul pentru poezie al revistei ""Cutezatorii"
(1979), premiul I al CC al UTC in Tabara Nationala de creatie literara (Arges, 1986), premiul 1 pentru poezie la concursul de creatie literara organizat de Inspectoratul pentru cultura Pitesti (1992). Volumul de debut a fost nominalizat pentru premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor (1997). A beneficiat de o bursa Fullbright la University of Wisconsin - Milwaukee (1993-l994), de o bursa de doctorat in literatura comparata la University ol Rochester New York (1997-l998) si de o bursa de doctorat la Universite d'Ottawa (din 1998). A participat la diferite conferinte si colocvii internationale.

In prezent autoarea este doctorand in literatura franceza (cu o teza despre Alain Robe-Grillet), instructoare si cercetatoare la Universite d'Ottawa. Despre poezia autoarei au formulat opinii critice: Cristian Popescu ('"Calende", nr. 6/1990); Nicolae Manolescu ("Romania literara". 1993); Ovid S. Crohmalniceanu (coperta a IV-a a volumului Barbie, Mafalda, Fevi. ed. Cartea Romaneasca, 1997) s.a.

Referinte critice:


"Acest portret este scris de un admirator. / Copii se invita unii pe altii la joaca astfel: «vrei / sa ne jucam de-a?» Ei au stiinta strategiilor: / a fi cu totul daruiti jocului acceptind / in acelasi timp, ca-i vorba doar de joaca. Fevrionia Novac este singura tinara scriitoare fericita I pe care o cunosc. Singura ale carei poeme vorbesc / (mai ales) despre liniste si despre bucurie. Iar / aceasta extrema performanta nu poate fi atinsa decit ' detinind stiinta strategiilor. A scrie de-a viata. / Si a trai de-a poemele. (Cei care-si traiesc poemele / si-si scriu viata sint - de fapt - atit de multi. ; tocmai pentru ca nefericirea si tristetea exista printre / noi in cantitati incomensurabilei Fevronia este insa cu un picior in rai. Iar cu / degetul mare de la celalalt incearca, din cind / in cind, delicat, groapa. Ca sa vada daca nu / cumva «apa» e prea fierbinte sau daca nu s-a / racit deja. / Din aceste motive sint un admirator al Fevroniei Novac si (sper sa-i fiu) un prieten."
(Cristian Popescu, "Calende", nr. 6/1990)

"Poeziile ei se remarca prin oralitate, confesiune si sarcasm, amintindu-le intrucitva pe ale tinarului Geo Dumitrescu. Precumpanitoare. in aproape toate. sint inteligenta si o imaginatie bine temperata."
(Nicolae Manolescu. "Romania literara". 19931

"Va amintiti de fetita Samanthei? Daca, facindu-se mare. aceasta simtea chemarea sa scrie versuri, probabil ca ele ar fi aratat ca poeziile Fevroniei Novac. Semnul descendentei dintr-o familie de vrajitoare, emblematica matura, apare chiar de citeva ori in cuprinsul lor. Dar mai graitoare e starea de imponderabilitate si telecinetica, la care fiica Samanthei supune obiectele aflate in universul ei poetic, o veritabila camera cu jucarii animate prin forte magice. Nici o dulcegarie nu se intilneste insa aici. Ba transpar si multe din duritatile lumii reale, exorcizate cu humor si distorsiune amuzata, dupa capriciile fanteziei. Darul de a umbla printre mizerii zilnice si minuni, pe muzica rock si fara a face niciodata un pas gresit, se cheama gratie. Fevronia Novac o poseda. Aceasta spune totul.
Senzatia e ca o insotim, dincolo de oglinda, pe o Alice precoce, care a aflat multe, foarte multe, fara a-si fi pierdut, totusi, candoarea infantila. Daca poetii sint oamenii care n-au ucis copilul din ei. si atunci cind au ajuns persoane mature, Fevronia Novac apartine desigur acestei tagme."
(Ovid S. Crohmalniceanu, prezentare pe coperta IV a voi. Barbie, Mafalda, Fevi, Ed. Cartea Romaneasca. 1997)











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani