Gavril Scridon biografia

Gavril Scridon




Gavril Scridon opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SCRIDON Gavril, se naste la 16 mai 1922, comuna Feldru, judetul Bistrita-Nasaud - moare in 6 sept. 1996, Cluj-Napoca.

Critic si istoric literar.

Fiul lui Vasile Scridon si al Ioanei (n. Iloaie), tarani. Urmeaza scoala primara in satul natal (1929-l933), apoi opt clase la Liceul Graniceresc „George Cosbuc" din Nasaud (1933-l941; dupa Dictatul de la Viena, din 1940, liceul s-a transformat in Gimnaziul Regal Ungar de Stat, cu limba de predare romana). Isi continua studiile la Univ. „Ferenc Jozsef' din Cluj (194l-l944), luindu-si licenta (in filologie moderna, franceza, romana si estetica) la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. „Regele Ferdinand I"' (1946).

A functionat in invatamintul liceal si gimnazial din Nasaud (1944-l948), Singeorz-Bai (1948-l950) si Cluj (1950-l952); din 1952, conf. univ. la Univ. Maghiara „Bolyai", apoi, din 1959, prof. la Univ. „Babes-Bolyai" din acelasi oras.

A condus, timp de 12 ani (1973-l985), Catedra de literatura romana, comparata si teorie literara de la Facultatea de Filologie din Cluj. Prin cumul de functii, a fost redactor al revista Tribuna (1957-l959), cercetator la Institutul de Lingvistica si Istorie Literara al Acad. R.P.R. (1953-l954), sef de Catedra la Institutul Medico-Farmaceutic din Tg. Mures (1959-l964, la Catedra de limba romana si limba straine), decan si sef de Catedra la Institutul Pedagogic de Trei Ani din Tg. Mures (1960-l967). Lector de limba si literatura romana la Univ. „Ludwig Maximilian" din Munchen (1968-l970). Un nou stagiu in strainatate, in calitate de prof. oaspete („vendegprofesszor"), la Univ. „Eotvos Lorand" din Budapesta, Catedra de filologie romana (1982-l989), unde a predat cursuri de limba, stilistica, istoria literaturii romane din sec. XIX si cursuri speciale consacrate poetilor M. Eminescu si G. Cosbuc. A debutat in ziarul Tribuna Ardealului (1941), cu art. de folclor Obiceiul „Cununei" pe valea Somesului Mare, iar editorial cu volum Pagini despre G. Cosbuc (1957). Doctor in filologie (1968) cu teza Ecouri literare universale in poezia lui Cosbuc. A publicat: Pagini despre Cosbuc. Contributii la cunoasterea vietii si operei poetului, 1957; George Cosbuc - Bibliografie (in colab. cu I. Domsa), 1965; George Cosbuc si pamintul natal, 1966 (ed. II, 1973); Liviu Rebreanu pe plaiuri nasaudene, 1967; Ecouri literare universale in poezia lui Cosbuc, 1969; George Cosbuc in locurile anilor de ucenicie, 1975; Liviu Rebreanu intre „Oameni de pe Somes", . A ingrijit ed. critica G. Cosbuc (Opere, I-IV, 1966-l982). Presedintele Filialei Cluj a Soc. de Stiinte Filologice din Romania (1978-l989).

Colaboreaza la Tribuna, Steaua, Gazeta literara, Saptamina etc. Initiator si redactor principal al buletinului Pro Didactica (cu studii si in limba maghiara), destinat, in primul rind, perfectionarii cadrelor didactice din invatamintul preuniversitar, buletin din care au aparut cinci volum Membru al Soc. Internationale de Filologie Maghiara, cu sediul la Budapesta.

Incepindu-si activitatea de cercetator in domeniul folclorului si publicind mai multe articole in Tribuna Ardealului (1942), Gavril Scridon si-a reorientat eforturile in directia cunoasterii si aprofundarii literaturii transilvane, urmind exemplul unor reprezentanti ilustri ai scolii clujene de istorie literara: Ion Breazu , G. Bogan-Duica , Iosif Pervain , Mircea Zaciu s. a., o atentie speciala fiind acordata, mai ales din motive sentimentale, lui G. Cosbuc si L. Rebreanu .

Volumul cu care debuteaza editorial. Pagini despre Cosbuc (1957), aparut cu prilejul implinirii a 90 de ani de la nasterea poetului, este exact ceea ce indica subtitlul acestuia: „contributii la cunoasterea vietii si operei poetului". Autorul cerceteaza amanuntit etapele nasaudeana, sibiana si „tribunista" ale lui Cosbuc, clarificind unele chestiuni controversate, cum ar fi activitatea publicistica si cea de traducator. Studiul cel mai intins al volumului, Cosbuc si problemele limbii, releva contributia poetului din Hordou la dezvoltarea limbii noastre literare, iar capitolul Manuscrisele lui Cosbuc ne introduce in fascinantul laborator poetic cosbucian. Cercetarile de arhiva privind viata si activitatea lui Cosbuc se vor finaliza in volumul bibliografic George Cosbuc (1965, in colaborare cu Ioan Domsa). Dar contributia substantiala a lui Gavril Scridon in ce priveste viata si opera lui Cosbuc , alaturi de editia critica a operei poetului nasaudean (I-IV, 1966-l982), o constituie lucrarea de literatura comparata Ecouri literare universale in poezia lui Cosbuc (1969).

Valorificind un vast material documentar, autorul analizeaza izvoarele universale din opera cosbuciana, urmarind, in influente, genuri, motive, tipuri reale sau legendare, personaje istorice sau mituri literare, cu scopul de a „intelege mai bine profilul artistic al unui mare poet". Sint cercetate etapele formatiei intelectuale a lui Cosbuc, de la studiile gimnaziale din Nasaud, continuind cu sederea la Cluj si Sibiu si terminind cu stabilirea la Bucuresti.

Se releva astfel vastitatea culturii poetului, de la literaturile orientale, la spiritualitatea greco-romana, trecind prin literatura italiana si ajungind la literaturile moderne. Gavril Scridon acrediteaza astfel imaginea unui Cosbuc „prea putina cultura generala". Se realizeaza o incursiune in istoria idilei, incepind cu vechii idilisti greci si romani, pentru a vedea modul in care se incadreaza poetul roman in evolutia acestei specii (ocazie cu care se demonstreaza netemeinicia acuzatiei de plagiat, lansata o data cu aparitia volumului Balade si idile). De altfel, ori de cite ori sint depistate influente si similitudini, autorul releva coeficientul de originalitate al poetului roman, cercetarea depasind astfel perimetrul strict factologic. Alaturi de citeva antologii din creatia cosbuciana, Gavril Scridon a scris si lucrari de popularizare despre autorul Firelor de tort (George Cosbuc si pamintul natal, 1966; ed. II, 1973; George Cosbuc in locurile anilor de ucenicie, 1975) si a redactat capitolul consacrat lui Cosbuc din Istoria literaturii romane (1974, lucrare aparuta sub egida Academiei Romane). in sfera literaturii de popularizare se inscriu si lucrarile dedicate lui Rebreanu (Liviu Rebreanu pe plaiuri nasaudene, 1967; Liviu Rebreanu intre „Oameni de pe Somes", 1976). Manifestindu-se initial ca o „pasiune a inimii", preocuparile pentru limba, literatura si cultura maghiara au devenit „o pasiune a senectutii". Ele s-au concretizat mai intii in colaborarea la Dictionarul roman-maghiar (I-II, 1954) si in elaborarea unor manuale scolare de limba romana pentru scolile cu limba de predare maghiara (in colaborare cu alti autori), editate in anii 1957-. Au urmat nenumarate articole despre literatura maghiara din Romania, despre clasicii literaturii maghiare, despre relatiile dintre scriitorii romani si maghiari. In scrierile consacrate lui Cosbuc si Rebreanu , stilul e patetic, iar limbajul critic voit literaturizat, textul fiind abordat mai mult cu „evlavie" decit cu instrumentele exegezei modeme.

OPERA:
Pagini despre Cosbuc. Contributii la cunoasterea vietii si operei poetului. Bucuresti, 1957;
George Cosbuc. Bibliografie (in colab. cu I. Domsa), Bucuresti, 1965;
George Cosbuc si pamintul natal. Cluj, 1966 (ed. II, Bistrita, 1973);
Liviu Rebreanu pe plaiuri nasaudene, Cluj, 1967;
Ecouri literare universale in poezia lui Cosbuc, Bucuresti, 1969;
George Cosbuc in locurile anilor de ucenicie. Bistrita, 1975;
Liviu Rebreanu intre „Oameni de pe Somes"', Bistrita, 1976.


REFERINTE CRITICE:
Monica Lazar, in Tribuna, nr. 29, 1957;
S. Cioculescu, in Gazeta literara, nr. 35, 1967;
L. Valea, in Scrisul banatean, nr. 10, 1957;
I. Iliescu, in Orizont, nr. 9, 1965;
T. A. Enachescu, in Steaua Rosie, nr. 239, 1965;
G. Tepelea, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1966;
M. Besteliu, in Ramuri, nr. 4, 1970;
Al. Piru, Varia, 1972;
Z. Sangeorzan, in Luceafarul, nr. 46, 1974;
Beke Gyorgy, in A Het, nr. 6, 1983.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani