Gheorghe Craciun biografia




Gheorghe Craciun opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

Acte originale / copii legalizate [Roman]
Frumoasa fara corp [Roman]

CRACIUN GHEORGHE

Prozator, eseist si teoretician literar.
De asemenea, publicist.

S-a nascut la 8 mai 1950 in comuna Tohanu Vechi, judetul Brasov.

Este fiul lui Stefan Craciun, inginer, si al Mariei Craciun (n. Letca), functionara.

Este absolvent al Liceului Nr. 1 din Sighisoara (astazi "Mircea Eliadc") si al Facultatii de Filologie din Bucuresti (1973), cu o lucrare de diploma avind ca tema teoria cazurilor a lui Charles J. Fillmore.

In 2000 isi sustine doctoratul in filologie la Universitatea din Bucuresti cu lucrarea Dimensiuni tranzitive in pozia moderna.

In perioada studentiei frecventeaza cenaclul "Junimea" al filologiei bucurestene, condus de criticul si istoricul literar Ovid S. Crohmalniceanu. Intre 1970 - 1973 este redactor si colaborator al revistei de perete afis "Noii", alaturi de Ioan Flora, Mircea Nedelciu, Gheorghe Iova, Ioan Lacusta, Gheorghe Ene, Constantin Stan si Sorin Preda. Dupa absolvire, este profesor de gimnaziu la Nereju (jud. Vrancea) si Zarnesti (jud. Brasov) si bibliografia Biblioteca Judeteana Brasov.

In 1990 infiinteaza la Brasov, impreuna cu Alexandru Musina, Valeriu Sirbu, Ovidiu Moceanu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu si Marius Oprea revista "Interval" si contribuie la editarea ei ca redactor sef adjunct (1990-l993) si membru al colegiului de redactie (din 1997).

Debuteaza publicistic in revista "Luceafarul" (1970) cu poezie.

Debutul editorial are loc in 1982 cu volumul de proza Acte originale / Copii legalizate (Ed. Cartea Romaneasca).

Colaboreaza cu poezie, proza, eseuri si articole teoretice la "Vatra", "Viata Romaneasca", "Astra", "Caiete critice", "Romania literara", "Dialog", "Opinia studenteasca", "Echinox", "Forum studentesc", "Familia", "Tribuna", "Arges", "Contrapunct", "Arca", "Tomis", "Euphorion", "Interval", "Convorbiri literare", "Paralela 45", "Discobolul", "Timpul", "Observator cultural", "Revue roumaine", "Cahiers roumains d'etudes litteraires", "Euresis". "Lumina" (Iugoslavia), "Contrafort" (Republica Moldova), "Basarabia" (Republica Moldova), "Missives" (Franta), "Les temps modemes" (Franta), "Digraphe" (Franta), "Litterae" (Canada), "Literatura na Zwiece" (Polonia) etc. Dupa 1990, colaboreaza cu articole de opinie la postul de radio Europa Libera si la ziarele "Curentul", "Monitorul de Brasov" si "Transilvania Expres".

Dupa volumul de debut, a publicat urmatoarele carti: Compunere cu paralele inegale, roman (Ed. Cartea Romaneasca, 1988; editia a Ii-a revazuta si adaugita, Ed. Allfa, 1999); Frumoasa fara corp, roman (Ed. Cartea Romaneasca, 1993); Cu garda deschisa, articole si eseuri (Ed. Institutul European, 1997), Introducere in teoria literaturii (Ed. Magister / Cartier, 1997), In cautarea referintei, eseuri (Ed. Paralela 45, 1998), Reducerea la scara, publicistica (Ed. Paralela 45, 1999). A alcatuit si ingrijit antologiile Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice (Ed. Vlasie, 1994; editia a Ii-a, Ed. Paralela 45, 1999) si Generatia '80 in proza scurta, in colaborare cu Viorel Marineasa, (Ed. Paralela 45, 1998). A publicat, impreuna cu Monica Spiridon si Ion Bogdan Lefter, volumul Experimentul literar romanesc postbelic, eseuri si antologie (Ed. Paralela 45, 1998), aparut si in limba engleza la aceeasi editura in . Semneaza impreuna cu Ion Dumitriu si Mircea Nedelciu volumul Images & Texts / Images et textes (Ed. Paralela 45, 2000), continind fotografii si proze scurte in franceza si engleza, cu o prefata de Ion Bogdan Lefter.

A prefatat si postfatat volume de Hortensia Papadat-Bengescu, Radu Pelrescu, Nicholas Catanoy, Paul Grigore, Calin Vlasie, Dumitru Crudu si altii. Este prezent in antologiile: Desant '83 (Ed. Cartea Romaneasca, 1983), Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice, Generatia '80 in proza scurta, Romanian Fiction of the '80s and '90s (Ed. Paralela 45, 1999) si in volumele de eseuri si evocari: Liviu Rebreanu dupa un veac (Ed. Dacia, 1985), ingrijit de Mircea Zaciu, si Posteritatea lui Radu Petrescu (Ed. Tipomur, 1993), ingrijit de Ioan Ilies. A tradus volumele: Deplasari / Deplacements (Ed. Paralela 45, 1996, editie bilingva) de Serge Fauchercau si Modernitatea de Alexis Nouss (Ed. Paralela 45, 2000, in colaborare).

In strainatate este prezent in antologia The Phantom Curch and Other Stories from Romania (University of Pittsburgh Press, USA, 1996, selectie si introducere de Florin Manolescu, traducere de Georgiana Firnoaga si Sharon King).

A fost distins cu urmatoarele premii: premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, 1983; premiul pentru proza al revistei "Viata Romaneasca", 1984; premiul Asociatiei Scriitorilor din Brasov, 1988; premiul "Cartea anului" al Salonului National de Carte de la Cluj, 1994; premiul "Eminescu" al orasului Suceava, 1993, 1998; premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, 1994; premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO, 1997; premiul "Octav Sulutiu" al revistei "Familia" (Oradea, 1988); premiul revistei "Tomis" si al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, 1998, premiul revistei "Poesis" (Satu Mare, 1999).

In 1990 a beneficiat de o bursa de studii in Franta oferita de "Fondation Europeenne pour une Entraide Intelectuelle", Paris. A participat la colocvii si intilniri culturale din Franta (Avignon, 1992; Saint-Nazaire, 1994), Anglia (Oxford. 1993), Republica Moldova (Chisinau, 1995); Germania (Berlin, 1998); Ungaria (Budapesta, 2000).

A calatorit ca turist si editor in Belgia. Austria, Polonia.

Lucreaza ca si lector de teoria literaturii la Facultatea de Stiinte, sectia filologic, a Universitatii "Transilvania" din Brasov, consilier literar al Editurii Paralela 45 si redactor sef adjunct al revistei "Observator cultural" din Bucuresti. Face parte din colegiul de redactie al revistei "Interval".

Este membru fondator al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania -ASPRO, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, al Asociatiei de Literatura Comparata din Romania si al Academiei Romano-Americane.

Au formulat opinii critice asupra prozei autorului: Mircea Mihaies - Vazul / Auzul ("Orizont", 1983); Norman Manea (in volum Pe contur, Ed. Cartea Romaneasca, 1984); Comei Moraru (in volum Textul si realitatea, Ed. Eminescu, 1984 si in volum Obsesia credibilitatii, EDP, 1995); Mircea Iorgulescu (in volum Prezent, Ed. Cartea Romaneasca, 1985); Ioan Holban (in volum Profiluri epice contemporane, Ed. Cartea Romaneasca, 1987); Virgil Podoaba ("Familia", 1988); Ovid S. Crohmalniceanu (in volum Al doilea suflu, Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Eugen Simion (in volum Scriitori romani de azi, IV, Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Caius Dobrescu - Pentru o voluptate extraordinara ("Contrapunct", 1990); Ion Vlad (in volum Lectura prozei, Ed. Cartea Romaneasca, 1991); Ioana Parvulescu ("Romania literara", 1993); Radu G. Teposu ("Cuvintul", 1994); Marian Papahagi (in Dictionarul scriitorilor romani, volum I, A - C, Ed. Fundatiei Culturale Romane, 1995); Al. Th. Ionescu (in volum Aventura prozei scurte in anii '80, Ed. Calende, 1995); Stefan Ion Ghilimescu (in volum Figuri ale romanului, Ed. Domino, 1997); Gheorghe Perian (in volum Scriitori romani postmoderni, EDP, 1996); Stefan Borbely (in volum Xenograme, Ed. Cogito, 1997); Corina Ciocarlie (in volum Femei in fata oglinzii, Ed. Echinox, 1998); Ruxandra Ivancescu (in volum O noua viziune asupra prozei contemporane, Ed. Paralela 45, 1999); Carmen Musat - Pastorala postmoderna a eului ("Observator cultural", nr. 2/2000); Ion Bogdan Lefter ("Observator cultural", nr. 21/2000) s.a.

Referinte critice:


"in proza lui Gheorghe Craciun totul are o sonoritate bine definita, totul suna intr-un mod specific. Zace in acest prozator un Mauricc Bejart care-si ritmeaza proza dupa sonoritati anumite, intr-o coregrafie acustica de mare efect, secondat de un Edison nastrusnic ce transmite aceste sunete dinspre pagina tocmai scrisa inspre urechea bine antrenata a unui cititor ideal, care patrunde in discurs pe masura ce ii resimte, fonic, asperitatile, denivelarile sugestive, consistenta, materialitatea."
(Mircea Mihaies, "Orizont", 1983)

"Insistind, in primul rind, cu o acuitate si finete rare, pe nivelul cel mai de jos - si poate cel mai profund - al experientei amoroase, dragostea nu va fi altceva la Gheorghe Craciun, excelent analist al singelui tulburat, decit o epifanie a simturilor - o epifanie paradisiaca in Epura, una vinovata in celelalte proze. Ori de cite ori ochii, urechile, nasul si pielea indragostitilor si dezamagitilor sai intra in actiune, cerneala sa ia foc si n-ar fi exclus ca, introducind cea mai intima experienta cu putinta in chiar inima experimentului sau textualist, adevarata sa schimbare de directie sa vina cindva tocmai de la ele."
(Virgil Podoaba, "Familia", 1988)

"Cred ca Gheorghe Craciun isi intelege literatura ca pe o participare la dialogul cultural (care este, de fapt, insusi efortul nostru fundamental de a supravietui in aceasta lume), nu ca pe o rezumare si o reprezentare a lui. Cartea lui [Compunere cu paralele inegale] incearca sa surprinda momentul nasterii biologice a unei valori spirituale. Asemenea Kama Sutrei, pe care autorul o citeaza undeva, el incearca sa reinstituie o puritate aurorala a instinctului erotic, o precizie si un rafinament al acestuia, o putere de a focaliza acest instinct asupra unei fiinte unice. intr-o cultura dezorganizata si intr-un haos valoric, Gheorghe Craciun propune o forma spirituala erotismului."
(Caius Dobrescu, "Contrapunct", 1990)

"Povestea literaturii de pina acum a lui Gheorghe Craciun este chiar povestea cautarii frumoasei fara corp. A crezut la un moment dat ca o gaseste in litera, dar s-a apropiat mult de ea abia cind a inlocuit corpul literei cu trupul femeii".
(Ioana Parvulescu, "Romania literara", 1993)

"In ultimul roman al lui Gheorghe Craciun veleitatea textualismului s-a stins fara spasme, lasind in locul ei fosnetul natural al povestirii. Reflexivitatea, cita e, da o nota de blazare superioara pe care orice intelectual o poarta dupa el cu distinctie si cochetarie. Personajele lui Gheorghe Craciun sint astfel de fiinte care dau cartii un fel de melancolie imbufnata si care ne ispitesc sa le urmarim in jungla delicata a textului. Frumoasa fara corp, cartea cea mai buna de pina acum a lui Gheorghe Craciun, e o aparitie aproape exotica prin stralucirile diamantine ale naratiunii".
(Radu G. Teposu, "Cuvintul", 1994)

"Contrar eului idealist modern care, in viziunea lui Onega y Gassct «s-a umflat inghitind universul», condamnindu-se, astfel, la o perpetua singuratate, eul postmodem «evadeaza» din sine, transpunind, intr-o lume de el creata, fantasmele intimitatii sale; intors asupra ei, cu asupra de masura, Craciun construieste lumi fictionale in care se joaca pe sine insusi in roluri diferite, acelasi si altul, de fiecare data, tot asa cum Cindy Shernian, fotografiindu-se in diverse ipostaze, pune in evidenta dimensiunea fictionala a propriei fiinte." (Carmen Musat, "Observator cultural", nr. 2/2000)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani