Gheorghe Ene biografia




Gheorghe Ene opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ENE GHEORGHE

Poet si prozator
De asemenea, publicist si eseist.

S-a nascut la 16 octombrie 1950 in Caldarasti (Buzau).

Provine dintr-o familie de tarani. Dupa studiile liceale terminate la Buzau, a absolvit in 1973 Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti (sectia limba si literatura romana - limba si literatura franceza), cu o teza de licenta despre poezia lui G. Bacovia.

In perioada studentiei frecventeaza cenaclul "Junimea" al filologiei bucurestene, condus de criticul si istoricul literar Ovid S. Crohmalniceanu. intre 1970 -l973 este redactor si colaborator al revistei-afis "Noii", alaturi de Ioan Flora, Mircea Nedelciu, Gheorghe Iova, Gheorghe Craciun, Ioan Lacusta, Constantin Stan si Sorin Preda.

Dupa terminarea facultatii activeaza in cenaclurile buzoiene "Viata Buzaului" si "Vasile Voiculescu". Dupa 1990 este redactor fondator al saptaminalului "Carevasazica" si redactor la ziarele "Opinia" si "Muntenia" din Buzau.

Debuteaza publicistic cu poezie in 1970, in revista "Luceafarul".

Debutul editorial are loc in 1983, in antologia de proza scurta alcatuita de Ovid S. Crohmalniceanu, Desant '83 (Ed. Cartea Romaneasca).

Colaboreaza cu poezie, proza si articole teoretice si de opinie la: "Romania literara", "Luceafarul", "Vatra", "Echinox", "Forum studentesc", "Contrapunct", "Suplimentul literar-artistic al «Tineretului liber»", "Adevarul literar si artistic", "Opinia", "Opinia literara", "Carevasazica", "Carnet literar", "Muntenia" si altele.

Dupa debutul editorial in antologia Desant '83, publica volumele de versuri Intrarea in Europa sau Tirfa si sertarul (Ed. Nadar, 1992); Starea de dizgratie (Ed. Si, 1995); Eu, dizgratiarul (Biblioteca Judeteana "Vasile Voiculescu", Buzau, 1997). in continuare, publica urmatoarele carti de proza: O spovedanie a textului (Ed. Paralela 45, 1999); Aromanul Trandafirului (proza scurta) (Ed. Paralela 45, 2000). Este prezent in antologia Generatia '80 in proza scurta, alcatuita de Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa (Ed. Paralela 45, 1998) si in sectiunea antologica a volumului Experimentul literar romanesc postbelic (Ed. Paralela 45, 1998).

Este detinatorul premiului pentru proza scurta al revistei "Echinox" (1984) si al premiului ASPRO pentru proza scurta (1999).

Lucreaza ca si profesor de limba si literatura romana la Liceul teoretic din localitatea Pogoanele (Buzau) si redactor la revista "Scoala buzoiana".

Este membru fondator al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania -ASPRO si membru al Asociatiei Scriitorilor si Ziaristilor Profesionisti din Buzau.

Au formulat opinii critice asupra scrierilor autorului: Ovid S. Crohmal-niceanu (in prefata la volum Desant '83); Nicolae Manolescu - Proza de miine ("Romania literara", nr. 52/1983); Cornel Ungureanu - Desant '83 ("Orizont", nr. 3/1984); Comeliu Stefan ("Opinia", aug. 1995); Comei Moraru ("Vatra", nr. 6/1996); Simona Popescu ("Cartea", fete. 1996); Cristina Ionica - Gravitate si joc ("Observator cultural", nr. 15/2000); Ion Bogdan Lefter - Textul: actiune si spovedanie ("Observator cultural", nr. 34/2000); Gheorghe Craciun - Ene si o jumatate de veac ("Observator cultural", nr. 34/2000); Vasile Andru, Adrian Dafir s.a.

Referinte critice:


" . Gh. Ene este unul dintre cei mai buni poeti pe care i-a dat Buzaul si, in mod sigur, al doilea ca simbioza benefica om - scriitor dupa V. Voiculescu."
(Comeliu Stefan, "Opinia", aug. 1995)

"Ene propune o sistematica a frazarii, un algoritm al jocurilor de cuvinte (a la Duchamps si Desnos), anagrame, «paragrame» (cum le numeste undeva) care creeaza irizatii neasteptate de sens. Ca un scamator al limbajului, el scoate din palaria unui cuvint tot felul de «derivatii», facind o spectaculoasa demonstratie: aceea a latentelor limbajului si a continuitatii lui moebusienc"
(Simona Popescu, "Cartea", febr. 1996)

"Fara indoiala, Gh. Ene este un poet deosebit de inzestrat, avind deopotriva inteligenta si stiinta textului. Practica mai ales o ingenioasa metoda a demontarii conventiilor semantice, pornind cel mai adesea de la subminarea sensului initial al cuvintelor. Pune insa in acest «joc» o dubla miza. De o parte, e conditia de scriitor inconformist asumata fara rezerve, fie si cu pretul marginalizarii pe care a suportat-o atita timp. Pe de alta este nu mai putin confruntarea, nelipsita in sine de dramaticitate, cu stihia insasi a limbajului. Aceasta e, poate, miza profunda si de mai lunga bataie a scrisului lui Gh. Ene, reper nesubstituibil de constiinta artistica si morala."
(Cornel Moraru, "Vatra", nr. 6/1996)

"Ni se dezvaluie (in voi. Spovedania textului) un autor marcat, dupa cum insusi marturiseste in introducere, de conditia de «scriitor de sertar», in acest context actul scrierii incareindu-se cu valoare in sine - scrisul si «obiectele-figuri» din camera de lucru a «subiectului» care, prin scris, executa «acte constiente de luare in posesie a lumii obiectuale» fiind principalele obiecte ale lumii. Gravitatea misticii scrisului si jocul autoironiei postmoderniste coexista pasnic (). Jocul cu limbajul, exploatarea latentelor acestuia prin mutatiile surprinzatoare care se nasc din alaturari neasteptate de cuvinte caracterizeaza Spovedania textului, ca si volumele anterioare ale autorului."
(Cristina Ionica, "Observator cultural", nr. 15/2000)

"iniirziate editorial pina in 1999, Actiunea textuala si O spovedanie a textului concretizeaza exceptional vocatia teoretica a celor doi autori [Gheorghe Iova si Gheorghe Ene] si constituie contributii esentiale la atingerea unui nivel absolut remarcabil al constiintei de sine a literaturii romane, a limbajului literar romanesc. Nu sint manifeste sau tratate, ci proze eseistice sau eseuri prozaizante, pe alocuri - de asemenea - poetice, in linia enigmatic-conceptuala a lui Wittgenstein la Gheorghe Iova si in cheie ludica la Gheorghe Ene, cultivator al jocurilor de cuvinte impinse la extrem. Rezulta niste discursuri literare cu totul neobisnuite, greu incadrabile, explorari ale posibilitatilor si limitelor limbajului, pe care - simultan - le si comenteaza."
(Ion Bogdan Lefter, "Observator cultural", nr. 34/2000)











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani