Gherasim Luca biografia

Gherasim Luca




Gherasim Luca opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

LUCA Gherasim (pseudonimul lui Salman Locker), se naste la 23 iul. 1913, Bucuresti - moare in 9 febr. 1994, Paris (se sinucide, aruneindu-se in Sena).
Poet si prozator. Fiul unor mici negustori (telali, vinzatori de haine vechi).

Liceul „Matei Basarab" din Bucuresti. inscris, se pare, la Institutul Politehnic din Bucuresti.

In 1939 petrece cite-va luni la Paris, unde se inscrie la Facultatea de Filosofic Fondator, impreuna cu Gellu Naum, al Grupului suprarealist roman (1940).

Debut in revista de avangarda Alge (1930).

Colaboreaza la revista unu, Cuvintul liber. Meridian, Viata imediata. Muci. Toata viata a fost liber profesionist. Dupa o prima incercare esuata, pleaca din Romania in Israel (1951); din 1952 traieste la Paris.

A debutat editorial cu un mic volum de proza.

Roman de dragoste (1933), cu accente oniric-suprarealiste.subsumind parodic cliseele „discursului amoros", urmat de Fata morgana (1937), roman de factura lirica, fantezist-ironica (cu ecouri urmuziene), cu o constructie epica subreda si afectat de tezism. Personalitatea lui Gherasim Lucase contureaza insa pregnant indeosebi intre anii 1940 si 1947, in cadrul miscarii suprarealiste, alaturi de Gellu Naum, Paul Paun", Virgil Teodorescu, D. Trost. cind publica, in limba romana si franceza, texte programatice (Dialectique de la dialectique, 1945, in colab. cu D. Trost) si de proza poetica si eseistica semnificative pentru doctrina si practica suprarealista (Inventatorul iubirii, 1945; Le Vampire passif, 1945; Un lup vazut printr-o lupa, 1945; Amphitrite, 1947; Le secret du vide et du plein, 1947).

S-a exersat si in artele plastice, experimentind in aria colajului (prin propunerea unor „cubomanii") si a „obiectului suprarealist" (doua expozitii, in 1945 si 1946, la Bucuresti). Creatia sa de expresie franceza de dupa 1952 l-a impus printre poetii cei mai originali ai momentului: pe linia inaugurata de textele franceze dini 947, Gherasim Luca propune o decon-structie si o rearticulare a limbajului considerat ca substanta sonora in permanent proces gene-zic, „facerea" confundindu-se cu rostireaintr-o desfasurare spectaculara, in care gravitatea efortului de cristalizare a semnificantului si mesajului se conjuga cu o particulara disponibilitate ludica (Heros-limite, 1953; Le chantde ia carpe, 1973; Paralipomenes, 1976).

In anii debutului de la efemerele reviste Alge (1930,1933) si Viata imediata (1933), Gherasim Luca scrie o poezie cu model in Geo Bogza (cel din Jurnal de sex si, mai ales, din Poemul invectiva). „Murdarirea" sj „fertilizarea" de catre viata a poeziei, cerute de un manifest precum Poezia pe care vrem s-o facem, semnat in . alaturi de Bogza, Paul Paun si Pera-him, in revista Viata imediata, capata la Gherasim Luca o nota de violenta teatrala, de ironie si sarcasm la adresa conventii lor literare. Poetul se declara „foarte lucid si lipsit de orice inspiratie poetica / departe de orice urma de halucinatie, aceea de nervi sau strimbaturi in oglinda", isi cere scuze pentru o „comparatie cu steaua", recurge la o gesticulatie ostentativ noncon-formista si sfidatoare la limita autoparodierii si a grotescului.

Clara adeziune suprarealista de dupa 1940eexprimatadeopotrivain manifeste precum Dialectique de la dialectique (1945) si in scrierile cu caracter poematic-eseistic, ca Inventatorul iubirii (1945) si Le Vampire pas-sif (1945). Scrisul e vazut ca expresie a unei experiente existentiale transformatoare, fara veleitati literare. Afirmata in Dialeciique de la dialeciique, intr-un discurs exuberant-retoric, „frenetic", aceasta vizeaza „transformarea dorintei in realitate a dorintei", mentinerea intr-o „stare continuu revolutionara". intemeiata pe o ..pozitie dialectica de permanenta negatie si de negatie, a negatiei [] fata de tot si de toate", condusa de „delirul cel mai inexprimabil".

Dragostea ar fi „metoda general-revolutionara proprie suprarealismului" (ecou din A. Breton), insa o dragoste „dialectizata si materializata", ajungindu-se chiar la „erotizarea fara limite a proletariatului". Sint formulari spectaculoase, impinse pina in pragul parodiei (desigur involuntara). Acest aer teatral se conserva inca si in scrierile unde programul se topeste in poem si postura explicita a militantului e inlocuita de masca personajului, mult mai convingatoare, in Vampirul pasiv, ea e inrudita cu cea a lui Maldoror, eroul „damnat" al lui Lautrea-mont; va reveni in Inventatorul iubirii („Port cu o eleganta speciala acest cap de sinucigas pe umeri si mut dintr-un loc intr-altul un zimbet infam, otravind pe o raza de mai multi kilometri respiratia fiintelor si a lucrurilor") si in Un lup vazut printr-o lupa (1945) care e, poate, cartea cea mai valoroasa dintre scrierile romanesti ale poetului. Aici, Gherasim Luca realizeaza ambiguitatea specific suprarealista dintre spectacolul feeric si cel al intilnirilor socante, generatoare de nelinisti, intre evenimente sau obiecte indepartate, in traditia aceluiasi Lautreamont; virtutile „hazardului obiectiv" sint exploatate cu brio, poetul propunind asocierea unor „obiecte suav eteroclite", o „imperechere halucinatorie de posibilitati si fenomene, de dorinti intr-o permanenta stare de disponibilitate, unde tensiunile nu dispar o data cu realizarea lor, tensiunile devin mai inalte ca o flacara".

Spatiul astfel conturat e unul al metamorfozei si surprizelor continue, cu efecte revelatoare de inrudiri secrete si contraste angoasante, in ordinea acelui merveilleux, a miraculosului propus programatic de A. Breton. Exercitiul imaginii insolite serveste si echivalarii burlesti a marilor, prestigioaselor concepte filosofice, intr-un joc plin de inventivitate si umor. Ca toti suprarealistii, Gherasim Luca sugereaza „o ora mediumnica, permanent mediumnica", un timp si un spatiu permeabile la mister, aflate in asteptarea tensionata a unor „mesaje" tainice. Din textele de dimensiuni reduse la citeva pagini, publicate in limba franceza in seria de caiete „Infra Noir", Le secret du vide el du plein si Amphitrite (1947) deschid calea spre ceea ce va fi opera sa de dupa stabilirea la Paris: stranietatii tulburatoare a unor imagini tipic suprarealiste i se adauga deja aici acel proces de remodelare si transformare a plasmei sonore a cuvintelor antrenate in jocul complex al combinarilor (pe baza de paronomasii, omonimii, redistribuiri spectaculoase ale grupurilor de litere/sunete), sugerind acea „permanenta stare de disponibilitate" a spiritului si acuvintului. Poemul Pas-sionnement, ce incheia „caietul" Amphitrite, a fost reluat, de altfel, in volumul Le chant de la carpe (1973).

OPERA:
Roman de dragoste. Bucuresti, 1933;
Fala morgana, Bucuresti, 1937;
Quantitativemeni ai-mee. Bucuresti, 1944;
Un lup vazut printr-o lupa. Bucuresti, 1945;
Le Vampire passif. Bucuresti, 1945;
Inventatorul iubirii, urmat de Parcurg imposibilul si de Moartea moarta. Bucuresti, 1945;
Dialectique de la dialectique, in colab. cu D. Trost, Bucuresti, 1945;
Presentation de graphies colo-rees, de cubomanies et d'objects, in colab.. Bucuresti, 1945;
Les Orgies des quanta. Bucuresti, 1946;
Amphitrite, Bucuresti, 1947;
Infra-Noir, in colab., Bucuresti, 1947;
Le secret du vide et du plein. Bucuresti, 1947;
Eloge de Malombra, in colab., Bucuresti, 1947.


REFERINTE CRITICE:
Al. Piru, Panorama;
I. Pop, Avangardismul;
M. Mincu, Avangarda literara romaneasca, 1983;
E. Simion, Scriitori, III;
D. Micii. Modernismul, I.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani