Ieronim Serbu biografia




Ieronim Serbu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SERBU Ieronim (pseudonimul lui Afon Herz Erick), se naste la 2 dec. 1911, Botosani - moare in 8 dec. 1972, Bucuresti.

Prozator.

Fiul lui Avram Moise Erick si al Friedei Ruhla (n. Sigal). Liceul „Gh. Lazar" din Bucuresti.

Frecventeaza cenaclul „Sburatorul" (1932-l943).

Debuteaza in Discobolul (1932), revista 1 intemeiata de el impreuna cu D. Petrasincu. Alte colab. la: Azi, Lumea, Viata Romaneasca, Revista Fundatiilor Regale, Gazeta literara s. a., semnind la inceput cu pseudonimul Aron Ciuntu. Debut editorial cu un volum de nuvele, Dincolo de , tristete (1940), urmat de povestirile adunate sub titlul Oamenii viseaza piine (1945), Vitelul de aur (1949) si de romanele Radacinile bucuriei (1954), Podul amintirilor (1963). Un interesant volum de memorialistica: Vitrina cu amintiri (1973). Art. pe teme literare, adunate in volum Itinerarii critice (1971). Pornind de la o proza analitica, Ieronim Serbu abordeaza, dupa 1945, o problematica social-etica, refacindu-si succesiv textele aflate sub presiunea unor factori conjuncturali, fara a reusi totusi sa dea o opera implinita artistic.

Volumul de debut al lui Ieronim Serbu (cu mimetisme din F. M. Dostoievski si D. H. Lawrence) a fost apreciat pentru „dramatismul psihologic" ial personajelor, conturate „cu o vadita putere de individualizare" (S. Cioculescu ). in consecinta, scriitorul a fost incadrat automat, dar cu motivare insuficienta, in grupul autorilor „prozei de analiza". Dupa razboi, cind scrie cea mai mare parte a operei, Ieronim Serbu evoca atrocitatile fasciste (Negutatorul de abajururi. Nunta in stepa) si se concentreaza mai ales asupra transformarilor sociale, inregistrind prompt evenimente de mai mare sau mai mica amploare (stabilizarea monetara, nationalizarea industriei, conflicte de munca etc), urmarind radicalizarea maniheista a constiintelor in functie de innoirile relatiilor sociale.

Culegerile cele mai importante de proza scurta se compun succesiv prin completarea, revizuirea sau eliminarea unor nuvele si povestiri, cele publicate intre 1945 si 1951 fiind, in majoritate, abandonate; una din exceptii este Vitelul de aur (1949), cu actiunea continuata in Izgonirea din raH956), formind, astfel, un mic roman. Aceeasi laborioasa refacere e aplicata romanului Radacinile bucuriei (1954), devenit, in versiune partial imbunatatita. Podul amintirilor (1963) - o incercare de analiza ampla a destinului diverselor categorii sociale din epoca imediat urmatoare nationalizarii. Se pot retine citeva personaje: Matei Stoica (Dincolo de tristete), Valeriu Manea (Flux si reflux), George Tohaneanu (Vitelul de aur, Izgonirea din rai). Matei Zane, Anatol Proca (Podul amintirilor), precum si o galerie de tipuri feminine: Evina (Fata zapezilor), Tina (Duel), Irina Cerchez, Rasturnica, Liza (Podul amintirilor). Toate reprezinta fisele caracterologice ale nuvelistului, unele ratacite in structura deficitara a romanului. O anumita capacitate de investigatie psihologica, naratiunea cursiva, abundenta dialogului sint subminate de o viziune schematica, Ieronim Serbu neizbutind sa surprinda dimensiunile si semnificatiile autentice ale momentului istoric, tratat festiv si superficial, ceea ce reduce considerabil valoarea operei. Mai interesante sint paginile de memorialistica din volumul postum Vitrina cu amintiri (1973), unde se evoca mai ales atmosfera cenaclului lui E. Lovinescu, sub un dublu aspect: de consemnare documentara si de schitare aluziva a propriilor susceptibilitati si ambitii de creator.

OPERA:
Dincolo de tristete, nuvele, Bucuresti, 1940 (ed. II, cu o postfata de S. Cioculescu, 1969);
Oamenii viseaza piine, povestiri, Bucuresti, 1945;
Vitelul de aur, nuvela, Bucuresti, 1949;
Cuptorul nr. 3, Bucuresti, 1950;
Linia de foc, nuvela, Bucuresti, 1950;
Eruptia, nuvela, Bucuresti, 1951;
Mama, Bucuresti, 1951;
Poveste de dragoste. Bucuresti, 1951;
Radacinile bucuriei, roman. Bucuresti, 1954;
Nunta in stepa, nuvela, Bucuresti, 1956;
Izgonirea din rai, nuvele. Bucuresti, 1957 (ed. II, 1959;
ed. III, 1965;
ed. IV, 1969);
Izgonirea din rai, roman, Bucuresti, 1956;
Hotul, nuvele, Bucuresti, 1957;
Podul amintirilor, roman, Bucuresti, 1963 (ed. II, 1967);
Urmarirea, Bucuresti, 1966;
Itinerarii critice, eseuri. Bucuresti, 1971;
Vitrina cu amintiri. Bucuresti, 1973.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane. 1900-l937, 1937;
G. Calinescu, Istoria;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, I;
N. Balota, in Romania literara, nr. 41, 1971;
I. Marcos, in Tribuna, nr. 46, 1971;
C. Nistor, in Orizont, nr. 12, 1971;
N. Balota, in Luceafarul, nr. . 1972;
L. Sebastian, in Romania literara, nr. 51, 1972;
N. Jianu, in Viata Romaneasca, nr. 1, 1973;
Matilda Ulmu, in Romania literara, nr. 50,.. 1973;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 3, 1974;
Al. Raicu, in Romania literara, nr. 49, 1981;
G. Paiu, ibidem, nr. 2, 1982;
C. Brezu, ibidem, nr. 50, 1986.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani