Ioan Gherea biografia

Ioan Gherea




Ioan Gherea opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GHEREA Ioan D., se naste la 1898 - moare in dec. 1978, Bucuresti.
Filosof, eseist, estetician, memorialist si traducator. Fiul mezin al lui C. Dobro-geanu-Gherea si al Sofiei (n. Parcevsky).

S-a impus prin lucrarea filosofica Le moi et le monde (I-II, 1938), publicata mai intii fragmentar in Revue philosophique si in Revue de methaphysique et de morale.



Colaboreaza la Viata Romaneasca, Revista Fundatiilor Regale, Adevarul literar si artistic, Kalende cu eseuri, partial reunite in volum Eseuri (1971).

Interesat de contradictiile simtului comun si de pluralitatea planurilor de constiinta in volum Despre citeva absurditati folositoare (1971). Memorialist, evocindu-i cu o fermecatoare si inteleapta simplitate pe I. L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, George Enescu si doctor Petru Alexan-drovin Amintiri (1968). Traduce din Francis Jam-mes, Heinrich Mann si Thomas de Quincey. Autorul unei valoroase versiuni in limba franceza a romanului lui Ion Marin Sadoveanu", Sfirsit de veac in Bucuresti.

Deosebindu-se de parintele sau, Constantin Dobrogeanu-Gherea, prin spaima de agora, dar semanindu-i prin gustul controversei si al speculatiei abstracte (Serban Cioculescu), Ioan Gherea si-a definit gindireaintr-un interviu acordat lui Ion Biberi, aparut in volumul Lumea de maine, ca o critica a simtului comun, a notiunilor de eu, timp si realitate, numai inlimplator aplicabila la metafizica („sint foarte putin metafizician"). Pornind de la aceste premise, Ioan Gherea si-a dezvoltat o conceptie originala, de orientare fenomenologica, sistematizata in opera sa capitala, Le moi et le monde (1938), ce i-a adus pe buna dreptate o faima internationala. Interesat de analiza fenomenologica a constiintei in raport cu experienta concreta, urmarita cu precadere in derularea ei temporala, pornind de la o pozitie critica, sceptica, agnostica, Ioan Gherea a studiat conceptul de eu. eliberindu-l de o serie de note accidentale si atribute particulare. A urmarit sa impuna astfel ideea unui eu pur. fictiune logic necesara pentru iesirea din confuziile simtului comun. Ioan Gherea a imaginat astfel o fiinta totalizanta, identica in ultima instanta, cu insusi universul.

Pornind de la pluralismul empiric al simtului comun, Ioan Gherea ajunge la o conceptie monista asupra lui si antropomorfa, pe care o foloseste ca pe o necesitate logica, iar nu ca pe o realitate ontologica (Al. Paleologu). A-ceste preocupari pentru ideile cele mai obisnuite din gindirea oamenilor, de tipul timp. Ioc, eu. obiect material, existenta, dublate de interesul pentru contradictiile pe care le implica, sint continuate nu numai in volumul Despre citeva absurditati folositoare (1971), ci si in memori-alistica. in creionarea portretelor umane (multiplicitatea planurilor de constiinta). intr-un stil ce-si reliefeaza afinitatile structurale cu Paul Zarifopol (cumnatul lui), I. L. Caragiale, Anatole France. Marcel Proust, Paul Valery, impresionind prin finetea si ascutimea gindirii Si prin calitatea umorului filosofic, invers proportionale cu numarul redus de pagini (Al. Paleologu"). Ioan Gherea analizeaza Contradictia sen-zatiilor nesimtite, Contradictia timpului mono-linear si multilinear. Contradictia ideii care dureaza, precum si dinamica receptarii, in studiul de o logica impecabila, hranita de o inteligenta malitioasa si de paradoxala tandrete a ironiei, Iluzia literara. Eseist avind vocatia disocierilor si perspicacitate in descoperirea comicului si a iluzoriului din viata si din arta, atent observator al automatismelor gindirii si a ceea ce Bergson numea „du mecanique plaque" sur le vivant". Ioan Gherea este adeptul lecturilor „a multa oara" („citeam pentru a multa oara Razboi si pace de Tolstoi"), din care-si hraneste meditatiile despre evolutia comicului si tehnica realismului tolstoian, consideratiile despre vicisitudinile sentimentului estetic.

Dincolo de frumos si urit ori Prestigiul estetismului sj Snobismul lui Proust in Romania. Ioan Ghereaisi marturiseste interesul pentru atmosfera istorica cercetata prin Henri de Regnier si Francis Jammes sau mediteaza dezinvolt, cu un suris de intelepciune, despre Augusta origine a unui loc comun (..Nimic nou sub soare"). Cerceteaza metoda lui Valery din perspectiva „spiritului vremii", „cimentul unificator in care se prind si se incheaga cu incetul orice contemporani", „momeala" ce-l ademeneste pe trufasul creator al lui Monsieur Teste de la contemplarea lumii obiecti ve.

Descopera Comedia intelectuala di n invelisul de prezumtii si scenariul paradoxal al gindirii lui Valery, doar aparent eliberata total de spiritul vremii. Eseistul se Iasa mereu atras de ironia lui Anatole France si de rasfringerile psihologiei si artei pmustiene'. Vocatia de memorialist a lui Ioan Gherea se releva in volumul Amintiri (1968), ce impleteste, in acelasi stil sceptic, laconic si tandru, evocarea si portretul, impresia si morala intimplarilor, ideea riguros urmarita si reverberatia muzicala a unor stari launtrice, intens „ascultate" si „auzite". Sint evocati I. L. Caragiale si Mateiu I. Caragiale. George Enescu si doctorul Petru Alexandrov in patru panoptieuri, ferm desenate, cu aerul ca n-ar fi vorba decit de niste schite.

Fragmentele memoriei, alese cu parcimonie, creioneaza „vietile unor sfinti", idealizindu-le cu o arta a proportiilor si montajului remarcabila.

OPERA:
Le moi et le monde, I-II, Paris. 1938;
Le moi et le monde. Essai d'une cosmogonie anthropo-morphique, Bucuresti. 1938;
Amintiri, Bucuresti, 1968: Nevinovatii viclene. in colab. cu Luca . Caragiale, Bucuresti, 1968;
Despre citeva absurditati folositoare. Bucuresti, 1971;
Eseuri, pref. de S. Cioculescu, Bucuresti. 1971;
Eul si lumea. ed. ingrijita de Gh. Vladutescu, Bucuresti, 1984.


REFERINTE CRITICE:
M. Djuvara, in Revista de filozofie, nr. 3-4, 1939;
Al. Paleologu, in Romania lucrara, nr. 2, 1979;
Z. Orna, Actualitatea.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani