Ion Dragoslav biografia

Ion Dragoslav




Ion Dragoslav opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DRAGOSLAV Ion (pseudonimul lui Ion V. Ivaciuc), se naste lav 14 iun. 1875, Falticeni - moare in 5 mai 1928, Falticeni.
Prozator.

Fiul lui Vasile Sumanariu Ivaciuc si al Domnicai (n. Ciuca).

Descendent al unei familii de tarani si preoti bucovineni. Autodidact. Recomandat de Artur Gorovei, vine la Bucuresti (1897), ii cunoaste pe Al. Vlahuta si pe Al. Macedonski.

Debuteaza cu versuri la Samanatorul (1903) si e remarcat de Mihail Dragomirescu. Colaboreaza la Cosin-zeana. Convorbiri critice. Falanga, Fat-Fru-mos. Flacara, Gazeta Moldovei, Junimea literara, Luceafarul, Ramuri, Samanatorul, Sbu-ratorul, Sezatoarea, Tara noua, Universul literar, Viata literara. Viata literara si artistica etc.

Publica volum de schite, nuvele, povestiri, povesti pentru copii, legende etiologice: Facerea lumii (1908), La han la trei ulcele (1908), Novele (1910), Flori si povesti (1911), Povesti de Craciun (1914), Saracutul (1915), Nuvele si schite (1921), Nuvele si povestiri (1924). A inceput un roman (Briul cu picatele rosii) inspirat din viata bucovinenilor, neterminat, ramas in ms.

Apreciat in epoca pentru ca se sustrage atmosferei literare „imbicsite de minciuna si ostentatie" si se mentine pe linia bunei traditii a lui I. Creanga, Ion Dragoslav scrie proze de inspiratie rurala (Facerea lumii. Noaptea Sftntului Andrei, Povestea trasnetului, Sfintultic), naive reprezentari despre lume ale taranului, cu aer batrinesc si stil colorat, pitoresc.

Rememorarea copilariei, evocarea mamei, a fratilor, a jocurilor si nazdravaniilor amintesc de I. Creanga (Povestea copilariei, Cu plugusorul. Pastele copilariei, inghetata, Vacanta, Cum am venit pe lume). Trecerea prozatorului in zona mahalalei tirgului de provincie il apropie de I. L. Cara-giale. in La han la trei ulcele (1908), hangita si atmosfera cu arome de busuioc si mere domnesti refac farmecul tainic din La hanul lui Minjoala. Personajele comediilor sau ale momentelor si schitelor caragialiene (contopisti, subcomisari, mitocani, betivani etc), cu existenta lor marunta, insignifianta, petrecuta in case mizere, in circiumi si cafenele sordide, sint schitate in scurte proze si caracterizate superficial, prin limba stilcita, alterata de miticisme (Ca sa-mi deie si o cafea, O patanie neuitata. Stafia, Doi agenti, In fata unei case etc). Mai ingaduitor decit I. L. Caragiale, Ion Dragoslav isi priveste eroii cu un umor conciliant, tipic moldovenesc. Abordarea registrului grav este o exceptie (O spovedanie), mentinuta in zona framintarilor „subtragice".

Apreciat de Duiliu Zamfirescu, M. Dragomirescu si I. Trivale. este judecat cu asprime de E. Lovinescu, care acuza compozitia dezlinata, stilul prolix si ignorarea gramaticii. Povestitor inzestrat, dar cu un „bagaj artistic redus", Ion Dragoslav ramine un modest epigon al lui Creanga si I. L. Caragiale.

OPERA:
Pe drumul pribegiei. Versuri (1896-l903), Bucuresti, 1903;
Facerea lumii. Bucuresti, 1908;
La han la trei ulcele. Bucuresti, 1908 (ed. II, 1922);
Fata popii. Bucuresti, 1909;
Povestea copilariei. Bucuresti, 1909 (ed. II. 1922);
Novele, Bucuresti, 1910;
Povestiri alese, Bucuresti, 1910;
Flori si povesti, Bucuresti, 1911;
Povestea trasnetidui, Bucuresti, 1911;
Volintirii, Orastie, 1912;
imparatul Rogojina, Orastie, 1912;
Povesti de sarbatori. Povestea lui Mos Craciun. In noaptea de Anul Nou, Orastie, 1913;
Povesti de Craciun, Bucuresti, 1914;
Juramintul, Bucuresti, l915(ed.III, 1920);
Saracu-tul. Schite si povesti. Bucuresti, 1915;
Cintecul eroilor. Falticeni, 1918;
Nuvele si schite. Bucuresti, 1921;
Povestea cucului. Bucuresti, 1922;
Novele si povestiri pentru copii. Bucuresti, 1923;
Odiseia bataliei de la Marasesti. Versuri, Bucuresti, 1923;
Nuvele si povestiri. Bucuresti, 1924;
Codreanu hai-ducu. Nuvela, Bucuresti, 1924;
Icoane vechi si noi. Bucuresti, 1924;
Firimiturile lui Dalib, Bucuresti, f.a.;
Povestea cucului. Bucuresti, f.a.;
Povestile florilor, I-II, Bucuresti, f.a.;
Facerea lumii si alte povestiri biblice populare, ed. II, Bucuresti, 1925.


REFERINTE CRITICE:
I. Trivale, Cronici literare, 1915;
M. Dragomirescu, De la misticism la rationalism, 1924;
II. Chendi, Schite de critica literara, 1924;
E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, 1900-l937, 1937;
D. Micu, inceput ;
Profira Sadoveanu, in Romania literara, nr. 42, 1984.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani