Ion Dumitru Suchianu biografia

Ion Dumitru Suchianu




Ion Dumitru Suchianu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SUCHIANU Dumitru Ion, se naste la 2 sept. 1895, Iasi - moare in 17/18 apr. 1985, Bucuresti.

Eseist si traducator. Fiul prof. de orig. armeana Hanes-Ogias Suchianu si al Leliei (n. Nanu-Muscel). Cumnat cu Mihail Ralea, cu care a fost si coleg de liceu si facultate.

Studii secundare la Bucuresti si la „Liceul Internat" din Iasi, sectia moderna, terminate in . Licenta in drept, litere si filosofie. Doctor in stiinte politice si economice de la Paris. Conf. la Facultatea de Drept a Univ. din Bucuresti, Catedra de istoria doctrinelor sociale. Profesor titular la Scoala Superioara de Razboi; prof. titular la Acad. de Arte Frumoase; prof. de economie politica si finante la Scoala de Stiinte de Stat. Magistrat (1926-l948); membru in comisia de cenzura a filmelor (1929-l941).

A tinut diverse cursuri de cinematografie, fiind promotorul acestei discipline la noi (Curs de cinematografie, 1930; Cinematograful, acest necunoscut, 1973; Nestemate cinematografice, 1980).

A fost, peste un deceniu, cronicarul de film al revista Romania literara. isi incepe activitatea literara in cercul revista Viata Romaneasca, devenindu-i codirector, impreuna cu Mihail Ralea (1937-l940; 1946). Tot aici debuteaza cu studiul Thomas Hardy (1921). Intensa activitate publicistica pe teme diferite (filosofie, literatura, estetica, sociologie, psihologie, cinematografie) in Viata Romaneasca, Universul literar si artistic, Lumea, Contemporanul, Astm s. a. Debut editorial cu volum Aspecte literare (1928). A dat si trei carti pe teme de economie politica: Introducere in economia politica (1930). Manual de sociologie (1931) si Despre avutie (f. a.). A tradus in franceza Miorita si din poezia lui Arghezi, iar in romana din Georges Michel, Silvio Micheli, Alberto Moravia, Georges Sadoul s. a. Om de intinsa cultura, cu cunostinte temeinice de psihologie, economie politica, stiinta, literatura si film, Ion Dumitru Suchianu a dat citeva volum de eseuri (Punctele vedere, 1930; Diverse insemnari si amintiri, 1933; Amica mea Europa, 1939) admirabile prin eruditie si stil, prin subtilitatea observatiei si mobilitatea analogiei, manipulind ideile si informatia in cea mai elevata maniera intelectuala. Studii literare in volum Aspecte literare (1928) si Foste adevaruri viitoare (1978).

Conceptia lui Ion Dumitru Suchianu despre omul de cultura, teoretizata cu diverse ocazii, nu e tocmai straina de cea a lui Baltazar Gracian despre „barbatul cu laudabile cunostinte". Desi diferenta e totusi marcanta, ii apropie pe cei doi si acea „filosofie aulica", mod de a concepe meditatia in chip democratic, cu accent apasat pe captarea auditoriului (un portret sugestiv al lui Ion Dumitru Suchianu in ipostaza sa de erudit jovial il realizeaza Profira Sadoveanu intr-un interviu din Stele si luceferi). Tocmai de aceea, cele mai delectante scrieri ale autorului le constituie culegerile sale de insemnari, amintiri si glose pe diverse teme, redactate intr-un stil agreabil si seducator, cu asociatii sclipitoare si reflectii profunde. Modelul se afla, cum singur marturiseste, in amintirile lui Remy de Gourmond. Mai mult insa, Ion Dumitru Suchianu combina asociatia libera a eseului englez cu buna dispozitie balcanica, altemind cugetarea cu savantlicul, rigoarea cu digresiunea, sobrietatea cu gluma. Se intrevede aici si ceva din spiritul lui Caragiale , recunoscut deschis ca model tutelar, de la care a imprumutat ceva din apucaturile de „om sucit". Influenta este vadita chiar in felul de a trata o tema. Eseurile lui Ion Dumitru Suchianu" repeta, aproape invariabil, acelasi ritual al abordarii subiectului: excursul incepe cu largi acolade informative, intrerupte brusc prin asociatii insolite. inceput savant, comentariul sfirseste in poanta. Eruditia are rol de scenariu ironic. Un alt aspect care face farmecul acestor insemnari e sobrietatea deghizata. Pretinzind a face o analiza stiintifica celor mai umile fenomene, autorul insinueaza, in fapt, o distanta considerabila intre metoda supralicitata si obiectul minimalizat.

Rezultatul este o divagatie eseistica cu subtext parodic. Procedeul este adoptat cu precadere in Puncte de vedere (1930), carte admirabila si prin folosirea imprevizibila a malitiei, paradoxului si ironiei. Savoarea provine din tehnica argumentatiei progresive; falsele ipoteze sint eliminate prin reductia logicista: „Astfel explicata, prostia ar capata o noua infatisare. Ea nu mai e cusur, ci numai consecinta unui cusur []. Prostia devine acum semnul exterior care ne dezvaluie prezenta pacatului, ea insa fiind perfect straina de categoriile morale si raminind un viciu curat intelectual" (Disertatie asupra prostiei). La fel de profunde si agreabile sint si volumele Diverse insemnari si amintiri (1933) si Amica mea Europa (1939), cartile cele mai bune ale lui Ion Dumitru Suchianu, care-l plaseaza pe autor in rindul eseistilor interbelici din spita lui Ralea si Zarifopol . Multe articole sint polemice (capul de acuza il detin biografiile romantate), scopul cartilor fiind de a afirma europocentrismul ca valoare culturala de referinta si de a argumenta primatul ratiunii. Exceptionale sint, in cea de-a doua culegere, reflectiile despre prostie, despre „mahalagismul cultural", despre inteligenta ori cele despre gangsterism din eseul Pentru ce nu avem gangsteri. Aici pretextul minor e dezvoltat intr-o demonstratie impecabila, cu substrat ideologic: „Caracteristica racketului este, si ea, concentrarea marxista. Exista o incompatibilitate intre notiunea de «gang» si aceea de intreprinzator izolat. Gangsterismul tinde la trust si la monopol, in virtutea unei necesitati naturale." Cind spiritul erudit si rafinat al lui Ion Dumitru Suchianu se exercita pe subiecte literare concrete, rezultatul e mai putin memorabil. Analiza este evaziva, spiritul critic fiind aproape absent. Aspecte literare (1928) si Foste adevaruri viitoare (1978) consacra o critica locvace, de extractie psihologista. Scopul exegetului e de a explica „frumusetea" prin repovestire, procedeu imprumutat de la Ibraileanu, dar folosit fara eficienta, pe care il va aplica si in critica filmului.

Dupa razboi, activitatea lui Ion Dumitru Suchianu inregistreaza un regres vizibil. Preocuparile lui merg acum indeosebi spre poetica si estetica cinematografica, cu interpretari in aceeasi linie a psihologismului, anticipate inca din Curs de cinematografie (1930). Marlene Dietrich (1966), Vedetele filmului de odinioara (1968), Erich von Stroheim (1970), Cinematograful, acest necunoscut (1973) si Nestemate cinematografice (1980) dovedesc o buna cunoastere a acestei arte pe care o asimileaza insa literaturii. Specificul filmului e cautat in story si in montaj. Initierea desavirsita in meandrele cinematografiei nu suplineste totusi lipsa de acuitate in analiza si de personalitate a perspectivei. Informate, savante, limpezi in demonstratie, exegezele cinematografice ramin simple carti de popularizare. Adevarata personalitate, Ion Dumitru Suchianu si-a consumat-o in cadrul eseului, specie in care s-a manifestat la un inalt nivel.

OPERA:
Aspecte literare. Bucuresti, 1928;
Introducere in economia politica, Craiova, 1930;
Despre avutie. Bucuresti, f. a.;
Puncte de vedere, eseuri, Bucuresti, 1930;
Curs de cinematografie. Bucuresti, 1930;
Manual de sociologie, bucuresti, 1931;
Diverse insemnari si amintiri, eseuri, Bucuresti, 1933;
Amica mea Europa, eseuri. Bucuresti, 1939;
Marlene Dietrich, Bucuresti, 1966;
Vedetele filmului dt odinioara. Bucuresti, 1968;
Erich von Stroheim, Bucuresti, 1970;
Filme de neuitat (in colab. cu C. Popescu), MV, Bucuresti, 1972-l977;
Cinematograful, acest necunoscut^ Functiile cuvintului in film,, Cluj-Napoca, 1973;
Metamorfoze cinematografice sau aria ecranizarii (in colab. cu C. Popescu), Bucuresti, 1975;
Shakespeare pe ecran (in colab. cu C. Popescu), III, Bucuresti, 1976;
Drumuri. Destine. Climate (in colab. cu C. Popescu), IV, Bucuresti, 1977;
Foste adevaruri viitoare, studii literare. Bucuresti, 1978;
Nestemate cinematografice, Bucuresti, . Traduceri: V. I. Pudovkin, Despre arta filmului, trad. de ~ si Gh. Ciocler, Bucuresti, 1960;
Georges Sadoul, Istoria cinematografului mondial de la origini pina in zilele noastre, trad. de ~, Bucuresti, 1961;
Silvio Micheli, Artiglio a marturisit, in romaneste de ~, pref. de Al Oprea, Bucuresti, 1963;
Alberto Moravia, Automatul, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1965;
Agatha Christie, Cinci purcelusi. Triumful educatiei lui Poirot, in romaneste de ~, Bucuresti, 1968;
Natalia Ginzbur, Sagetatorul, in romaneste de Idea-Andresoiu Camozzi si de ~, Bucuresti, 1968;
Georges Michel, Timidele aventuri ale unui spalator de geamuri, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1970.


REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, Istoria;
A. Marino, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 6, 1945;
Profira Sadoveanu, Stele si luceferi, 1969;
Ileana Corbea, N. Florescu, Biografii posibile, 1973;
M. Ghitulescu, in Tribuna, nr. 7, 1973;
Val. Condurache, in Cronica, nr. 5, 1973;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, III;
FI. Potra, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1975;
V. Sorin, Munca, idealuri, creatie, 1978;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 49, 1978;
FI. Potra, in Viata Romaneasca, nr. l-2, 1978;
S. Iosifescu, in Romania literara, nr. 49,1978;
Al. George, in Viata Romaneasca, nr. 12, 1978;
S. Iosifescu, in Revue roumaine, nr. 2, 1979;
Al. Balaci, in Contemporanul, nr. 16, 1979;
Al. George, La sfirsitul lecturii, III, 1980;
Alex. Stefanescu, in Contemporanul, nr. 52, 1980;
Al. Piru, Istoria literaturii romane de la inceput pina azi, 1981;
Al. Raicu, Autografe, 1983;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 33, 1983;
R. Vulpescu, in Romania literara, nr. 17, 1985;
C. Pricop, in Convorbiri literare, nr. 4, 1987;
P. Zarifopol, Eseuri, 1988;
V. Marian, Conceptul de originalitate in critica literara romaneasca, 1988.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani