Irina Mavrodin biografia

Irina Mavrodin




Irina Mavrodin opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MAVRODIN Irina, se naste la 12 iun. 1929, Oradea.

Poeta, eseista si traducatoare.

Fiica lui Anastase Mavrodin, prof., si a Mariei (n. Popescu), medic. Liceul „Unirea" din Focsani (1940-l950), cu o intrerupere de doi ani. Licentiata a Univ. din Bucuresti, sectia franceza (1954).

Doctor in filologie cu teza: Nathalie Sarraute et le Nouveau Roman (1971). Profesor la Univ. din Bucuresti, Catedra de literatura franceza. Debuteaza cu doua poeme in volum colectiv O suta de poeti (1967).

Debut editorial cu Poeme (1970).

Colaboreaza la Steaua, Gazeta literara, Secolul 20, Luceafarul, Cronica, Tribuna, Ateneu, Familia, Transilvania, Romania literara etc. Poezie cerebrala in volum Reci, limpezi cuvinte (1971), Copac inflorit (1978), Picatura de ploaie (1987). Spatiul continuu (1972), Romanul poetic (1977), Modernii, precursori ai clasicilor (1982), Poietica si poetica (1§82), Stendhal - scriitura si cunoastere (1985), Punctul central (1986) sint studii riguroase, dedicate mai ales literaturii franceze, dovedind o buna cunoastere a noilor metodologii critice.

Traduce din Camus, Flaubert, Prousi, Montherlant, Gide, Aloysius Bertrand s.a. sint admirabile prin fidelitate si supletea transpunerii. Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1980.

Excelenta cercetatoare a literaturii franceze, dovedind o familiarizare deplina cu domeniul divers al „noii critici", Irina Mavrodin si-a exersat spiritul interpretativ in numeroase studii introductive si prefete, in alcatuirea unor antologii si traduceri. Studiile din Spatiul continuu (1972), dedicate unor scriitori francezi clasici si moderni, bazate pe ideea ca in literatura rupturile sint iluzorii iar mutatiile sint doar momente decisive ale unei necesare continuitati, mizeaza pe o valorificare a textului dintr-o perspectiva moderna, ce vine dinrr-o buna cunoastere a celor mai recente metodologii critice, a semiologiei si a teoriei textului. Afirmind ca postulat al eseisticii sale principiul lecturii „plurale", a unei „lecturi intertextuale", a intelegerii literaturii ca un „cimp omogen".

Modernii, precursori ai clasicilor (1982) contine cercetari bazate pe o perspectiva poetica a studiului structurii textului. Ideea centrala a cartii (pornind de la o constatare a lui Borges: „Orice scriitor isi creeaza precursorii") este ca prin aprofundarea literaturii moderne se deschid noi posibilitati de interpretare a clasicilor.

Flaubert, de pilda, care anticipeaza, „influenteaza" evolutia prozei secolului XX, va putea fi citit, „influentat" prin grila „noului roman". Tot pe fundalul unui „spatiu continuu a carui substanta este formata din opere aflate intr-o contiguitate multirelationala" se desfasoara si eseul Romanul poetic (1977). Investigatia se face si aici cu uneltele poeticianului care stabileste constantele romanului poetic gratie analogiei structurale si functionale a textelor abordate cu poezia moderna, intervenind la rigoare si demersul „senzualist" al criticii tematice, in spiritul convergentei criteriilor reclamate de critica moderna. Textele eseistei sint riguroase si echilibrate, cu inclinatii vadite spre unele discutii teoretice, care ofera adeseori o mai mare siguranta decit analizele propriu-zise.

Preocuparile sale teoretice isi vor gasi implinirea in Poietica si poetica (1982), in Punctul central (1986), iar o carte dedicata lui Stendhal, din 1985, e mai mult decit un solid studiu universitar, ce imbina contributia documentara, analiza fina, cu placerea teoretizarii, a practicarii unei metodologii critice modeme, de ultima ora. Criticul si teoreticianul de aleasa tinuta academica e dublat de un traducator de elita. Versiunile sale din Proust, Andre" Gide, Gustave Flaubert, Henry de Montherlant, Madame de Stafii, Madame de SeVign6 sau Aloysius Bertrand sint remarcabile prin fidelitate, prin probitatea stiintifica, prin subtilitatea cu care traducatoarea gaseste solutiile cele mai adecvate pentru expresii ce ar parea intraductibile in limba romana. Reci, cerebrale, concentrate in austere atoluri verbale, refuzind elanurile confesive, sint si versurile, autoarea manifestindu-se cu o particulara discretie si eleganta.

De o insidioasa, expresiva monotonie (ce mascheaza o grabita combustie launtrica, o intensa vitalitate cenzurata), poeziile reiau cu obstinatie, de la un volum la altul, anumite simboluri si motive privilegiate, aparent in afara oricarei evolutii. Rigoarea intelectuala a versului, curgerea uniforma a unor „reci, limpezi cuvinte" ascund o subterana nostalgie a elementarului in care apa, singele, laptele, lumina sint simboluri ale unei sensibilitati feminine profunde si grave, ce vizeaza categorialul, starea de glaciala imper-sonalizare.

OPERA:
Reci, limpezi cuvinte, versuri, Bucuresti, 1971;
Spatiu continuu, eseuri. Bucuresti, 1972;
Romanul poetic, eseu despre romanul francez modern, Bucuresti, 1977;
Copac inflorit, versuri, Bucuresti, 1978;
Modernii, precursori ai clasicilor, Cluj-Napoca, 1981;
Poussin, album. Bucuresti, 1981;
Poietica si poetica. Bucuresti, 1982;
Stendhal - scriitura si cunoastere. Bucuresti, 1985;
Punctul central, versuri. Bucuresti, 1986;
Picatura de ploaie, versuri, Bucuresti. . Traduceri: Madame de Stael, Scrieri alese, trad., studiu introductiv si aparat critic de ~, Bucuresti, 1967;
Henry Perruchot, Viata lui Seurat, urmata de cronologia completa a celor sapte voi. din seria „Arta si destin", in romaneste de ~, Bucuresti, 1968;
Albert Camus, Exilul si imparatia, eseuri si nuvele, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1968;
Albert Camus, Mitul lui Sisif, trad., pref. si note de ~, Bucuresti, 1969;
Madame de Sevigne, Scrisori, trad., pref. si note de ~, Bucuresti, 1971;
Andre Gide, Amintiri de la Curtea cu juri. Sechestrata din Poitiers, trad. si pref. de ~, Bucuresti. 1972;
Etienne Drioton si Pierre de Bourget, Arta faraonilor. O istorie completa a artei egiptene. Faraonii, cuceritori ai artei. I-II, trad. de ~, pref. de Radu Florescu, Bucuresti, 1972;
Francis Ponge, De partea lucrurilor, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1974;
John Rewald, Istoria impresionismului, voi. I-II, trad. de ~, Bucuresti, 1974;
Henry de Montherlant, Cazul Exupere, roman. trad. si pref. de -, Bucuresti, 1975;
Aloysius Bertrand, Gaspard de la Nuit. Fantezii in maniera lui Rembrandt si a lui Callot, urmate de scrisorile lui Aloysius Bertrand catre David d'Angers, trad. de ~ si Pan Izvema, Bucuresti, 1977;
Elie Faure, Istoria artei, I-V, in romaneste de ~, cuvint inainte de Dan Grigorescu, Bucuresti, 1977;
Eugene Delacroix,Jurnal, I-II, trad., antologie si pref. de ~, Bucuresti. 1977;
Gerard Genette, Figuri, selectie, trad. si pref. de Angela Ion si ~, Bucuresti, 1978;
Maurice Blanchot, Spatiul literar, trad. si pref. de ~, Bucuresti, 1980;
Marcel Proust, Eseuri, trad., pref. si note de ~, Bucuresti, 1981;
Elixirul de viata lunga, I-III, proza fantastica franceza, antologie, pref. si prezentari de ~, Bucuresti, 1982;
Gustave Flaubert, Opere, III, Bouvard si Pecuchet. Dictionar de idei primite de-a gata strabatind cimpii si tarmuri, trad., note de istorie literara, comentarii de ~, Bucuresti, 1984;
Paul Ricoeur, Metafora vie, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1984;
E. Jebeleanu, Hanibal, poezii/Hanibal, poesies, trad. de ~, pref. de A. Martin, ed. bilingva romano-franceza, Bucuresti, 1985;
Pierre Chaunu, Civilizatia Europei in Secolul luminilor, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1986;
Marcel Proust. In cautarea timpului pierdut, I-II1, trad., pref., note si comentarii, tabel cronologic de ~, Bucuresti, i987-l989;
Elie Faure, Istoria artei. Arta antica, trad. de ~, Bucuresti, 1988;
idem, Istoria artei. Arta medievala, trad. de ~, Bucuresti, 1988;
idem. Istoria artei. Arta Renasterii, trad. de ~, Bucuresti, 1988;
idem, Istoria artei. Arta moderna, I-II, trad. de ~, Bucuresti. 1988.


REFERINTE CRITICE:
C. Ciopraga, in Cronica, nr. 47, 1970;
Alex. Stefanescu, in Luceafarul, nr. 39,1971;
D. Culcer, in Vatra, nr. 5, 1972;
Veronica Porumbacu, in Viata Romaneasca, nr. 1, 1972;
V. Igna, in Steaua, nr. 3, 1972;
Al. Calinescu, in Cronica, nr. 1, 1973;
S. Titel, in Romania literara, nr. 1, 1973;
Al. Piru, in Ramuri, nr. 6, 1975;
P. Miclau, in Cronica, nr. 24, 1977;
A. Sasu, in Steaua, nr. 8, 1977;
S. Titel, in Romania literara, nr. 1, 1977;
Doina Uricariu, in Cahiers roumains d'etudes littiraires, nr. 3,1978;
L. Ciocarlie, in Romania literara, nr. 41, 1982;
Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 26, 1982;
Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 6,1983;
D.C. Mihailescu, in Steaua, nr. 7, 1983;
FI. Mihailescu. in Contemporanul, nr. 15, 1983;
Magda Ciopraga, in Analele Universitatii „Al. I. Cuza". Literatura, 1984;
M. Papahagi, in Tribuna, nr. 43, 1985;
A. Marino. ibidem, nr. 32, 1986;
Al. Calinescu, in Cronica, nr. 8, 1988;
M. Papahagi, in Tribuna, nr. 12, 1988.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani