Iulian Negrila biografia

Iulian Negrila




Iulian Negrila opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

NEGRILA Iulian, se naste la 19 nov. 1936, satul Spataru, comuna Albesti (azi, Cungrea), judetul Olt.

Poet si istoric literar.

Fiul lui Nicolae Negrila, factor postal, si al Alexandrinei (n. Lica), moasa.

Scoala primara in satul natal (1944-l948), gimnaziul in comuna Cungrea (1948-l951), liceul teoretic la Rimnicu Vilcea (absolvit in 1954). Doi ani prof. suplinitor, urmeaza Institutul de invatatori din Timisoara (1956-l958); functioneaza la diferite scoli din judetul Arad, intre 1963 si 1965 fiind inspector cultural la Sfatul Popular al raionului Arad.

Licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Timisoara (1963-l968). Profesor de limba si literatura romana la mai multe scoli si licee din Arad. Debut poetic in Tribuna (1975) si debut editorial cu volum Paulis '. Poem antirazboinic (1981).

I-au urmat volum de poezii Ora plecarii (1982) si insemnele natale (1989), dupa o lunga prezenta in revista ca Orizont, Tribuna, Familia, Vatra, Romania literara. Contemporanul, Ramuri, Transilvania, in paralel, isi face simtita prezenta si ca cercetator al trecutului istoric, literar si cultural local, publicind mai ales lucrari izvorite din parcurgerea presei locale, precum Scriitori tribunisti din perioada aradeana (1983), Revolutia europeana de la 1848 reflectata in presa aradeana (1985), insemnari despre scriitori (1987), Ziarul „Romanul" si Marea Unire (1988). Semneaza si cu pseudonimul I. Cungreanu.

„Sfios colindator la poarta slovei", cum il caracterizeaza E. Todoran, Iulian Negrila este inainte de toate un poet din stirpea traditionalistilor intirziati sau ai misionarilor ardeleni cintind patria si frumusetile sale.

Volumul sau de debut, Paulis '944(1982), exalta virtutile patriotice ale grupului de luptatori pentru apararea hotarelor tarii din 1944, in timp ce adevaratul debut liric cu Ora plecarii (1982) este plin de nostalgiile copilului si adolescentului pus in situatia sa-si paraseasca satul si sa se integreze in civilizatia citadina. Poetul este un vitalist de tip naturistic, cintind satul si placerile vietii rustice, iarba, padurea, izvorul, dorinta panica a contopirii cu teluricul

(„Acopera-ma, mama, cu un polog de fin,
Sa ma adoarma mirosul ierbii crude
Si cintul ciorcirliei sa-l ingin
Cind roua noptii fruntea o sa-mi ude")


, intr-o senzoriala beatitudine solara care trimite la I. Pillat, Iulian Negrila Crainic, D. Ciurezu sau chiar Iulian Negrila Crevedia. prin stilizarea folclorica si pitorescul limbajului dialectal

(„Te cheama iar Martana, mama,
La hududoiul dintre voi
Si Grasu-ti pune in uluca
Toti maracinii din zavoi").


Vocea poetului e discreta, sincopata, strinsa in chingile unei tonalitati fundamentat elegiace, „lacramoasa" chiar. Modelul din Insemnele natale (1989) e, evident, Iulian Negrila Crainic. Din cercetarea presei locale ies carti precum Revolutia europeana de la 1848 reflectata in presa aradeana (1985) si Scriitori tribunisti din perioada aradeana (1983), care se ocupa de colaborarile lui Alecsandri, Cosbuc, Delavrancea. losif, Vlahuta, Anghel, Goga, Sadoveanu. Slavici si Agarbiceanu la Tribuna poporului de la Arad. Un alt volum, insemnari despre scriitori (1987), se pastreaza in cadrul aceluiasi tip de bibliografie comentata, cu un profund caracter local.

OPERA:
Paulis '. Poem antirazboinic. Bucuresti, 1981;
Ora plecarii, versuri. Bucuresti, 1982;
Scriitori tribunisti din perioada aradeana. Timisoara, 1983;
Revolutia europeana de la 1848 reflectata in presa aradeana. Bucuresti, 1985;
insemnari despre scriitori. Timisoara, 1987;
Ziarul „Romanul" si Marea Unire, Bucuresti, 1988;
insemnele natale, versuri. Timisoara, 1989.


REFERINTE CRITICE:
I. Lungu, in Tribuna, nr. . 1981;
D. Cesereanu, in Tribuna, nr. 49, 1982;
FI. Banescu, in Tribuna, nr. 39, 1983;
Gh. Bulgar, in Astra, nr. 10, 1983;
I. Cheie-Pantea, in Orizont, nr. 27, 1983;
Al. Ruja, in Familia, nr. 3, 1983;
Mircea Popa, in Saptamina, nr. 13-l4, 1984;
V. Popeanga, in Ramuri, nr. 2, 1984;
S. Duicu, in Vatra, nr. 3, 1985;
P. M. Ardelean, in Orizont, nr. 2, 1986;
Al. Ruja, in Orizont, nr. 48, 1989;
V. Vintilescu, in Ramuri, nr. 40,1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani