Iustin Moraru biografia

Iustin Moraru




Iustin Moraru opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MORARU Iustin, se naste la 11 mart. 1944, sat Orosfaia, comuna Milas, judetul Bistrita-Nasaud.

Poet si prozator.

Fiul lui Iustin Moraru, preot, si al Mariei (n. Man).

Cursurile primare si liceul (absolvit in 1962) la Bucuresti. Urmeaza Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj (1962-l964) si Institutul pedagogic din acelasi oras (1964-l969). Redactor la Scinteia tineretului (1969-l976); secretar de redactie la revista Autoturism (1976-l982).

Din 1982, redactor-sef adjunct la revista Romania pitoreasca.

Debuteaza in Tribuna si Faclia din Cluj (1962).

Debut editorial cu volum de versuri Desprinderea fiului (1976). in 1980 publica romanul Vina; obtine premiul Uniunii Tineretului Comunist si premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti. in 1982 publica volum de versuri Traind intr-o raza. Poezia lui Iustin Moraru cultiva limpezimea expresiei intr-un registru in care interogatia existentiala isi coloreaza elegiac accentele, iar reflexivitatea controleaza emotiile nu pentru a le discredita, ci doar pentru a le conferi o anumita demnitate a discretiei.

Inca de la debutul editorial cu Desprinderea fiului (1976), versurile lui Iustin Moraru se remarca prin linia sobra a rostirii, naturaletea si limpezimea expresiei, echilibrul afectiv fiind calitati subliniate de catre critica si considerate dimensiuni configuratoare ale unui profil poetic promitator. Titlul plachetei indica tema centrala a meditatiei lirice: iesirea din teritoriul spiritual si mitic al virstei aurorale, al inocentei si intrarea sub semnul interogativ al maturitatii. De aici provine sentimentul de nostalgie, tipic pentru lirismul recuperarii „timpului pierdut" si a paradisului obturat. Constiinta trecerii prin vreme implica starea elegiaca:

„Ceas rasarit ce mori acum
Prins de torent catre uitare
Ia-ma cu tine in trecut
Spre amintirile-n surpare.

Dar nu sa recladesc palate
Ci doar sa-nvii citeva chipuri
Cu liniile alterate
De marea moara de nisipuri".


Debutului poetic ii succede debutul in proza, cu romanul Vina (1980), un Bildungsroman a carui substanta este data de relevarea devenirii eroului central, Traian Laru, sub semnul unei crescinde singuratati. Avem de-a face cu ilustrarea temei culpabilitatii, autorul urmarind procesul invaziei tot mai apasatoare a sentimentului de vinovatie in constiinta personajului narator, prin apelul la tehnica acumularii de secvente ce urmaresc experientele succesive ale formarii tinarului: conflictul cu tatal, parasirea satului, invatarea unei meserii, armata, viata de santier etc, intr-un stil curgator, egal, mai degraba explicativ decit introspectiv.

Compozitia romanului se intregeste prin reluarea de episoade si momente nodale ale existentei personajului central, cu intentia de a le da un plus de consistenta epica si de profunzime analitica. Revenind la poezie, Iustin Moraru publica volumul Traind intr-o raza (1982) care „se dedica Mesterului Manole din noi", directionindu-l programatic spre semnificatia cunoscutului mit autohton al intemeierii prin jertfire. De aceea, motivele poetice sint previzibile: „marele mugur", „simburul", „temelia", „piatra", „drumul". Ele orchestreaza cele trei cicluri ale cartii: Suburbiile visului. Proba realului si Iesirea din timp. Visul e inteles ca un mod de plasare a centrului fiintei spre o zona in care gestul intemeierii iese de sub fatalitatea esecului. Coborirea in real aduce cu sine drama constiintei limitarii si, in compensatie, acceptarea iluziei ca factor compensativ:

„Ma cladesc pe himere salbatice.

Trupul meu fara aripi
Se degradeaza continuu
La proba realului".


Sentimentului de amaraciune, deziluziei repetate li se opun, oarecum retoric, orgoliul de creator, credinta sau, pe alocuri, emfaza vocatiei constructive: „Construieste un cintec ce-nvinge paragini/ Si-ncearca sa-si vindece trupul de margini". in fine, prin amintire - prin memorie - („amintirea-Olimp") s-ar realiza o „iesire din timp", in fapt o regresiune spre „rezerva de viata din simburi". Mereu, peste stratul afectelor, delivrat discret, in semitonuri elegiace si cu figurari de influenta blagiana, sta ecranul reflexiv, cu efect surdinizant.

OPERA:
Desprinderea fiului, versuri, Bucuresti, 1976;
Vina, roman. Bucuresti, 1980;
Traind intr-o raza, versuri, Bucuresti, 1982;
Parintii abstracti, roman, Bucuresti, 1983.


REFERINTE CRITICE:
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 40, 1976;
D. Dimitriu, in Convorbiri literare, nr. 11, 1976;
G. Nistor, in Transilvania, nr. 11, 1976;
D. Rupea, in Steaua, nr. 3, 1977;
I. Mircea, in Transivlania, nr. 4, 1978;
V.F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 22, 1980;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 23, 1980;
N. Ciobanu, in Luceafarul, nr. 36, 1984;
E. Manu, in Contemporanul, nr. 15, 1985;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 29, 1986.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani