Luca Pitu biografia




Luca Pitu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PITU LUCA.
Eseist.
De asemenea, publicist.

Semneaza si sub pseudonimul Magistrul din Casvana.

S-a nascut la 14 ianuarie 1947 in localitatea Casvana (Suceava). Este fiul lui Vasile Pitu si al Magdalinei Soldan, ambii agricultori. Dupa studiile liceale, a absolvit in 1970 Facultatea de Filologie a Universitatii "Al.l. Cuza" din Iasi.

Debuteaza publicistic in 1975 in revista studenteasca "Dialog", cu eseul Cheia hermeneutica. Debutul editorial are loc cu un eseu scris in limba franceza despre povestirile lui Ion Creanga, Le chasseur des corbeaux, publicat in 1986 in Franta, la Editura "A l'Ecart" (Muizon). in tara, debutul editorial se produce in 1991, cu volumul de eseuri Naveta esentiala, publicat la Editura Moldova.
Colaboreaza cu poezie, eseuri, articole teoretice si de opinie la revistele: "Dialog", "Opinia studenteasca", "Echinox", "Caiete critice", "Cahiers roumains d'etudes litteraires", "Vatra", "Familia", "Calende", "Romania literara", "Transilvania", "Convorbiri literare", "Timpul", "Orizont", "Viata Romaneasca", "Luceafarul", "Contrapunct" s.a., la cotidianul "Monitorul de Iasi" si la revista "Les Cahiers des Amis de Pierre Lous".

Dupa debut, publica volumele: Lettre a un ami occidental (Ed. A l'Ecart, Muizon, 1990); Sentimentul romanesc al urii de sine (Ed. Institutul European, 1991; editia a Il-a, 1997); insem(i)narile Magistrului din Casvana (Ed. Institutul European, 1992); La cafeneaua hermeneutica (Ed. Moldova, 1992; editia a H-a, Ed. Nemira, 1998); Fragmente dintr-un discurs in(?)comod (Ed. Institutul European, 1993; editia a Ii-a, Ed. Institutul European, 2000); Ultima noapte de dragoste si intiia noapte de filosofic (Ed. Junimea, 1993; editia a Il-a, Ed. Nemira, 1999); Eros, Doxa & Logos (Ed. Institutul European, 1995); Naveta esentiala (editia a Il-a, Ed. Moldova, 1996); Breviarul nebuniilor curente (Ed. Timpul, 1996; editia a Il-a, Ed. Institutul European, 1998).

In 1991 Uniunea Scriitorilor din Romania ii decerneaza premiul de eseistica pentru volumul Naveta esentiala, pe care insa autorul il refuza. Este detinatorul premiilor pentru eseu acordate de fundatia "Poesis" (1995) si de revista "Convorbiri literare" (1996).

In 1990 a calatorit ca turist in Pakistan si in India. in perioada 1992-l994 a fost lector de limba romana la universitatea Nancy I.
Lucreaza ca si profesor de teoria traducerii si logica discursului fictional la Facultatea de Litere a Universitatii din Iasi, Catedra de Limba si literatura franceza.

Asupra cartilor autorului au formulat opinii critice: Ion Bogdan Lefter -Aventurile editoriale ale unui eseist iesean ("Contrapunct", nr. 2/1992, relua' ca prefata la volum insem(i)narile Magistrului din Casvana, Ed. Institu.ul European, 1992); Mircea Mihaies - Un San-A printre cuvinte ("Orizont", 31 ian. 1992); Aurel Pantea ~ Luca Pitu Ilocutionarul ("Vatra", nr. 5/1992); Cornel Moraru - Sentimentul romanesc al urii de sine ("Vatra" nr. 5/1992); Dan C. Mihailescu - Nazdravanul din Casvana ("Litere, Arte & Idei", supliment al ziarului "Cotidianul", 15 mai 1992); Traian Stef ("Fzmilia", dec. 1996); Alex. Stefanescu - Erudit si libertin ("Romania literara", 10-l7 mart. 1997); Gheorghe Grigurcu - Magistrul din Casvana ("Romania literara", 8-l6 apr. 1998); Luminita Fassel si Ruxandra Cesereanu ("Vatra", nr. 11/1998); C. Rogozanu - O scriitura pierduta ("Romania literara", nr. 37/1999); Emilia David ("Observator cultural", nr. 10/2000); Catrinel Popa - Scriitura paradoxala ("Observator cultural", nr. 33/2000); Dan Gulea - Idiolectul cajvanian ("Observator cultural", nr. 33/2000) s.a.

Referinte critice:


"Peste tot, e pusa in valoare o mare inventivitate stilistica () De la parafraza culturala la jocul de cuvinte, uneori aproape joyccan (), intilnim o gama larga de procedee, pe care cel mai bine - adica mai fantezist - le-ar putea analiza cine altul decit autorul insusi. () producind mereu surprize (), textele sale tind catre o monotonie a spectaculosului si risca sa cada -culmea! - in plictiseala. Nu cred ca e nevoie sa explic paradoxul. in al doilea rind, destructuranta fiind, bascalioasa pina in pinzele albe, atitudinea de principiu a lui Luca Pitu nu poate duce mai departe de placerea «elitista» a lecturii, solicitind si din partea cititorului asumarea unei doze de snobism intelectual."
(Ion Bogdan Lefter, "Contrapunct", nr. 2/1992)

"in fond, Luca Pitu isi asuma sensul cel mai dificil al libertatii, care este libertatea de rostire. Se simte in textele sale, dincolo de spectacolul de oralitate si truculenta verbala, chinul si suferinta pentru cuvint. Pentru cuvintul cel mai potrivit in contextul inefabil locutionar reconstituit de autor. Juisarea textualista nu e lipsita nici de savoare nici de autenticitate, in ciuda unei elaborari savante a fiecarei fraze. Eseurile acestea din volum, chiar cind par mai mult vorbite decit scrise, sint scriitura in sensul propriu al termenului: scriitura grea de echivocuri si subintelesuri, discurs subversiv prin excelenta."
(Cornel Moraru, "Vatra", nr. 5/1992)

"Dar nu e vorba, aici, de un scriitor. in Luca Pitu se manifesta intreita figura a eticianului, esteticianului si filosofului. E greu de spus care dintre ei predomina. Probabil ca toti trei, autorul nefiind in nici un caz adeptul separatiei genurilor. Dimpotriva, postmodernul concept de impurele ii vine ca o manusa: o mina parodica in care se afla sublimul Excalibur al acelor rare si delicate spirite pe care le descoperi cu ineinlata uimire."
(Mircea Mihaies, "Orizont", 31 ian. 1992)

"Cu Barbey d'Aurevilly, Lampedusa, Jarry, Huysmans, Ion Barbu, Mateiu Caragiale, Serban Foarta si Luca Pitu, cititorului i se intimpla, dupa lectura, prin contagiune, datorita maximei voluptati a receptarii, sa inceapa a vorbi ori a scrie ca ei. Pare ca ar cadea in scriitura lor. Dar baga de seama, imediat dupa stergerea urmelor acestora in el, ca ramine cu propria-i scriitura, de om liber"
(Aurel Pantea, "Vatra", nr. 5/1992)

"Aparitia scriitorului sub diverse masti discursive este o alta ipostaza a limbajului in spectacol. Acesta nu este o specie asemanatoare teatrului popular, nu se converteste in vesela relativitate, ci este incarnarea unui ludic superior. Regizorul-scriitor se dedubleaza in «personaje» prin ale caror voci polemice sint pronuntate judecati literare, opinii critice caustice asupra literaturii contemporane, consideratii teoretice sau autoreflexive, in forme care travestesc eruditia continuta in fiecare fragment de text. Dimensiunea hermeneutica sugereaza / adauga sensul secund, reconditionat, printr-o miscare ulterioara deconstruirii cliseului de gindire sau lingvistic."
(Emilia David, "Observator cultural", nr. 10/2000)

"Cartea lui Luca Pitu, Ultima noapte de dragoste si intiia noapte de
filozofie () ne demonstreaza, o data in plus, ca hermeneutica de inalta clasa poate coexista cu apetenta pentru ludic, cu verva pamfletara si, de ce nu, cu vocatia, un pic perversa, a «paradoxificarii» neostoite. () totul pare gindit si construit astfel incit sa ne demonstreze ca, in fond, cultura, ca si politica, departe de a merita sa fie tabuizate, pot constitui, in egala masura, prilej de amuzament si subiect de reflectie. O comedie uriasa, o farsa generalizata este pusa in scena de acest regizor imprevizibil - un soi de maestru prestidigitator ale carui capricii textuale sint adeseori ridicate la rangul de reguli ale jocului. Decorurile si personajele se schimba rapid, trecerea de la subtilitatile her-meneutice si demonstratiile de eruditie la pamfletul politic este, in eseurile sale, ceva curent, iar aerul rarefiat al culturii se amesteca, surprinzator, cu acela mai dens al realitatii cotidiene, meschine si triviale."
(Catrincl Popa, "Observator cultural", nr. 33/2000)











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani