Melania Livada biografia




Melania Livada opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

LIVADA Melania (numele la nastere: Hayek), se naste la 28 febr. 1909, Bucuresti.
Critic si istoric literar.

Fiica lui Adolf Hayek, contabil, si a Georginei (n. Barbu).

Scoala Centrala de Fete din Bucuresti (1922-l930); licentiata a Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1935). Prof. la Ploiesti, Iasi, Dorohoi, Cernauti si Bucuresti (1939-l965). Debut cu art. de critica in ziarul Curentul (1933).

Colaboreaza la Universul literar (1943-l945), Revista Fundatiilor Regale (1939-l942), Bucovina literara, Saeculum, Contemporanul, Romania literara. Viata Romaneasca etc. In 1944 ia apararea filosofiei lui Blaga (Lucian Blaga. Comentarii la o discutie filosofica) impotriva atacurilor gruparii Symposion (Dumitru Isac), raspunzind acuzelor de misticism si antiratio-nalism. agnosticism, lipsa de originalitate si influenta primejdioasa asupra tineretului. Revine abia peste trei decenii, cu o Initiere in poezia lui Lucian Blaga (1974).

Temele criticii sale privesc aria literaturii interbelice (Pompi-liu Constantinescu - „un Saint-Just al opiniei critice", 1981; G. Calinescu — poet si teoretician al poeziei, 1982).

Analiza poeziei lui Lucian Blaga (Initiere in poezia lui Lucian Blaga, 1974) are ca premisa expresionismul metafizic si filiatia eminesciana a meditatiei filosofice. Viziunea cosmica, organica, are o nota de intimism. Exista mereu o taina inaccesibila, a carei sugestie o da sensibilitatea metafizica. Principiul poetic al misterului se asociaza gindirii mitice.

Cunoasterea poetica blagiana se realizeaza in mediul armoniei cosmice si al izolarii contemplative. Sensul filosofic al naturalismului priveste „semnificatia echivalentei ontologice a lucrurilor". „Vitalismul exuberant, trait cosmic si bucolic, este ca un fulger de lumina.". Natura e animata de difuziunea panteista a divinitatii. Printr-o identificare cu suferinta universala se face simtit fiorul tragic, dar estompat, fara izbucniri violente si fara accentul extremist al nihilismului ontologic. Explorarilor tematice despre copilarie si srft natal, motive folclorice, iubirea primavaratica si iubirea tirzie, meditatia asupra mortii, li se adauga observatii stilistice despre metafora, ritm si rima, staruind asupra paralelismului Arghezi - Lucian Blaga".

Drumul exegezei e linear, lipsit de revelatia marilor adincimi ale poeziei. Critica de acest tip serveste intr-adevar opera analizata, dar ii ramine prizoniera, cind nu e chiar servila. Interpretarea apeleaza de multe ori la explicitari-le autorului, neincrezatoare parca in posibilitatile proprii.

Acelasi uz al metodei analitice si al celei istoriste intilnesc si in eseul monografic Pompiliu Conslantinescu - „un Saint-Just al opiniei critice" (1981). Melania Livada reuseste sa subordoneze unei idei dominante coordonatele operei sau ale personalitatii. Aceasta era, in cazul lui Melania Livada Blaga", expresionismul metafizic, dupa cum P. Constanti nescu, continuatorul mostenirii lovinescine, isi subsumeaza principiile critice impresionismului rationalist (in sensul de rationalizare a impresiei). Maniera e si aici didactica in sistematizare: dupa o schitare (prea sumara) a ambiantei istorice, dupa reliefarea influentelor si filiatiilor, dupa stabilirea familiei de spirite, urmeaza rezultatele opiniilor criticului despre poezie, roman si critica. Cel putin doua reflexe sint definitorii pentru critica practicata de Melania Livada , asa cum rezulta din explicatia finala a studiului despre Melania Livada Blaga": unul exprima dorinta de a „ramine esential in interiorul operei literare, servind-o si nu servin-du-se de ea", tendinta care paralizeaza speculatia si reduce mult din libertatea interpretarii; al doilea reflex e teama de „a nu pluti pe valurile unui vag impresionism", teama ce determina organizarea aproape didactica a analizei si cenzura frazei artistice in favoarea unei exprimari directe, aride, dar clare.

Exactitatea si obiectivitatea sint intelese cu putin peste expunerea de fise si clasificarea lor pe teme mari.

OPERA:
Lucian Blaga. Comentarii la o discutie filosofica. Sibiu, 1944;
Initiere in poezia lui Lucian Blaga, Bucuresti, 1974;
Pompiliu Conslantinescu -„un Saint-Just al opiniei critice". Iasi, 1981;
G. Calinescu-poet si teoretician al poeziei. Bucuresti, 1982.


REFERINTE CRITICE:
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 23, 1974;
M. Zaciu, in Steaua, nr. 12, 1981;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 53, 1982.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani