Mihai Novicov biografia

Mihai Novicov




Mihai Novicov opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

NOVICOV Mihai, se naste la 14 aug. 1914, Odesa.

Critic si teoretician literar, prozator.

Fiul lui Maximilian Novicov si al Varvarei (n. Dox).

Descinde dintr-o familie cu vechi traditii intelectuale: bunicul sau dupa tata, Iakov Aleksandrovici Novicov, a scris lucrari de sociologie (in limba franceza); bunicul dupa mama era frate cu savantul biolog Nikolai Feodorovici Gamalei, iar bunica materna se tragea din neamul Stavilestilor, din care provenea si mama lui M. Kogalniceanu.

Urmeaza primele trei clase secundare la un liceu particular rus.

Absolvent al Liceului de Stat din Cetatea Alba (1930).

In 1933, termina sectia de matematici a Facultatii de Stiinte din Iasi, dar nu-si poate lua licenta, fiind arestai pentru activitate comunista.

Detinut timp de 10 ani (1934-l944) in lagare si inchisori.

Licentiat al Facultatii de Filologie si Istorie a Univ. din Iasi (1960), pe baza unei aprobari speciale a Ministerului invatamintului. Dupa 1944, ocupa, adesea simultan, inalte functii de conducere la diferite publicatii, organe si institutii sau asoc: redactor-sef adjunct la Romania libera (1944) si redactor-sef la Moldova libera (1944-l946) din Iasi, seful propagandei si agitatiei in Comitetul Regional Iasi al P.C.R. (1945-l949), redactor-sef la Flacara (1948-l951), secretar al Uniunii Scriitorilor (1949-l953), director al Scolii de Literatura „Mihai Eminescu" (1950-l951), vicepresedinte al Comitetului pentru Cinematografie (1953-l954), prof. la Acad. „Stefan Gheorghiu", adjunct al lui G. Calinescu la Institutul de Istorie Literara si Folclor (1955-l965), redactor-sef adjunct la revista institutului - Studii si cercetari de istorie literara si folclor (1955-l973), sef al Catedrei de istorie a literaturii ruse de la Institutul „Maxim Gorki" (1949-l962), rector al acestuia (din 1958), prof. si sef de catedra la Facultatea de Lb. Slave a Univ. din Bucuresti, presedinte al Asoc. slavistilor din R.S.R., vicepresedinte al Asoc. Internationale „Dostoievski" (197l-l977), membru al Consiliului de conducere al Asoc.

Internationale de Studiere si Raspindire a Culturilor Slave (de pe linga UNESCO) etc.

Pentru vasta activitate politico-obsteasca, este distins cu numeroase ordine si medalii, cele mai multe cu caracter jubiliar. Debutul publicistic il marcheaza art. din anii studentiei (1930-l933), srise pentru presa studenteasca de stinga (Studentimea noua. Drumul studentesc. Viata universitara). Dupa 1944, colaboreaza masiv la ziarele Romania libera, Moldova libera, Scinteia, Scinteia tineretului si la revista Contemporanul, Romania literara, Flacara, Luceafarul, in general la toate revista literare postbelice. Debut editorial (1949) cu brosura Citeva sfaturi pentru imbunatatirea gazetelor de perete.

Publica volum de critica literara cu caracter doctrinar (,Mitrea Cocor" de Mihail Sadoveanu, 1953; Pentru literatura vietii noi, 1953; Principiul leninist al spiritului de partid si unele probleme ale creatiei literare, 1956; Realism. Realism critic. Realism socialist, 1961; Chipul luptatorului comunist In proza contemporana. 1961; Literatura si viata, 1965), lucrari „memorialistice sau fictiuni cu implicatii autobiografice si cu o valoare documentara" ^Marian Popa): Legenda unui pustiu, 1949; incredere. 1950; Vasca, 1950; Povestiri despre Doftana, 1957; Din anii studentiei, 1961; Nasterea dntecului, 1964; Trei in grota, . A scris prefata la carti semnate mai ales de scriitori rusi si sovietici: A. Adamovici, I. Babei, VI. Bahmediev, Mihai Novicov A. Dobroliubov, Dostoievski, I. A. Goncearov, V. Kocetov, Lermontov, VI. Maiakovski, Ostrovski, Vera Panova, Puskin, V. Rasputin, T. Sevcenko, multe din aceste prefata intrind in sumarul volum Scriitori rusi (1972).

Mai este autorul scenariului cinematografic Nepotii gornistului (1953), in colab. cu Cezar Petrescu, distins cu Premiul de Stat clasa a U-a, al evocarii eroului Ilie Pintilie (in 1958), precum si al unor pag. din lupta comunistilor sau a partidului (In slujba poporului, 1955; Avem un cirmaci incercat, 1955). Din aceasta vasta activitate literara se pot salva studiile din Scriitori rusi (1912) si monografia Mihail Solohov (1977).

Scrise, in cea mai mare parte, intr-o epoca zbuciumata de mari transformari social-politice, cartile lui Mihai Novicov au raspuns, in primul rind, unor comandamente ideologice si mai putin unor principii estetice perene. Volumele de critica literara au derivat, adesea, din diferitele functii detinute de autor, de aici provine, probabil, si caracterul lor doctrinar. "Mitrea Cocor" de Mihail Sadoveanu (1953), Pentru literatura vietii noi (1953), Principiul leninist al spiritului de partid si unele probleme ale creatiei literare (1956), Realism. Realism critic. Realism socialist (1961), Chipul luptatorului comunist in proza contemporana (1961) sau Literatura si viata (1965) sint lucrari puternic marcate de criticismul sociologist din primle decenii de dupa . Aprecierea literaturii se face exclusiv in functie de „orientarea continutului de idei", astfel incit opere mediocre ca Mitrea Cocor (M. Sadoveanu), Baragan (V. E. Galan) ori Pe muche de cutit (M. Beniuc) apar in ipostaza unor capodopere literare nationale. O oarecare autonomie critica denota cele opt execeze (Puskin, Lermontov, Herzen, Goncearov, Dostoievski, Cehov, Esenin, Gorki) din Scriitori rusi (1972) si monografia Mihail Solohov (1977) scrisa in spirit traditional. Ambitia autorului este de a releva „un punct de vedere nou", provenit din luarea in consideratie a unui sistem ramificat de raportari: climatul cultural si social-politic rus sau sovietic, realitatile literare romanesti si marile curente ale culturii europene.

In strinsa legatura cu activitatea de ideolog si teoretician literar a lui Mihai Novicov se afla proza sa. Romanul incredere (1950) si Povestiri despre Doftana (1957) se incadreaza in asa-zisa „literatura a inchisorilor", fiind opere scrise in scopuri educative imediate. Celelalte volume (Vasca, 1950; Din anii studentiei, 1961; Nasterea dntecului, 1964; Trei in grota, 1965) desi au un pronuntat caracter memorialistic, depasesc adesea cadrul strict documentar si intra, timid, in lumea fictiunii. Privindu-si retrospectiv viata si activitatea, Mihai Novicov marturisea, in 1982:

„La sfirsitul anilor '40 si in anii '50, am militat perseverent pentru realism socialist, dar atunci o faceau toti Spre deosebire insa de altii, in anii '60 n-am acceptat sa anatemizez ceea ce am crezut, incercind printr-un examen critic si autocritic sa descopar cauza greselilor si sa «salvez» ceea ce era pozitiv in epoca respectiva, dar aceste eforturi ale mele nu s-au bucurat de nici un ecou".

OPERA:
Citeva sfaturi pentru imbunatatirea gazetelor de perete. Bucuresti, 1949;
Legenda unui pustiu, nuvela. Bucuresti, 1949;
incredere, roman, publicat in Viata Romaneasca, nr. 8-9, 1950;
Vasca, Bucuresti, 1950;
„Mitrea Cocor" de Mihail Sadoveanu, Bucuresti, 1953;
Pentru literatura vietii noi, studii literare. Bucuresti, 1953;
in slujba poporului (sub. pseud. Corneliu Radulescu), Bucuresti, 1955;
Avem un cirmaci incercat (nesemnat). Bucuresti, 1955;
Principiul leninist al spiritului de partid si unele probleme ale creatiei literare. Bucuresti, 1956;
Povestiri despre Doflana, Bucuresti, 1957 (ed. II, Bucuresti, 1960);
Ilie Pintilie, Bucuresti, 1958;
Din anii studentiei. Bucuresti, 1961;
Realism. Realism critic. Realism socialist. Bucuresti, 1961;
Chipul luptatorului comunist in proza contemporana. Bucuresti, 1961;
Nasterea cintecului. Bucuresti, 1964;
Literatura si viata. Consideratii sociologice pe marginea unor romane. Bucuresti, 1965;
Trei in grota, Bucuresti, 1965;
Scriitori rusi. Bucuresti, 1972;
Mihail Solohov. Omul si opera. Bucuresti, 1977.


REFERINTE CRITICE:
D. Costa (C. Regman), in Almanahul literar, nr. l-2, 1951;
I. Vlad, in Almanahul literar, nr. 8-l0, 1952;
E. Simion, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1958;
I. D. Balan, in Luceafarul, nr. 23, 1960;
V. Ardeleanu, in Steaua, nr. 10, 1961;
G. Muntean, in Romania literara, nr. 20, 1973.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani