Mihail Pascaly biografia

Mihail Pascaly




Mihail Pascaly opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PASCALY Mihail. se naste la 1830, Bucuresti - moare in 30 sept. 1882, Bucuresti.

Autor dramatic si traducator.

Se tragea dintr-o familie modesta, de origine greaca.

A studiai sase clase la Colegiul „Sf. Sava", dupa care intra in trupele teatrale ale lui C. Caragiali si M. Millo.

In 1860 si 1862, face doua calatorii la Paris, unde studiaza arta dramatica, printre altii cu reputatul actor Bouff. intors in tara, isi organizeaza propria trupa, obtinind, intre 187l-l874 si 1875-l877, concesiunea Teatrului celui Mare din Bucuresti.

A dat reprezentatii si la Iasi, in cursul mai multor stagiuni, iar intre 1878 si 1879 e codirector al Teatrului National.

A facut turnee in principalele orase din tara, precum si in Transilvania si Banat (in 1868 si 1871), unde e primit in mod triumfal si contribuie la stimularea miscarii locale a diletantilor romani. in 1877, e societar si director de scena in Soc. Dramatica atunci infiintata. Ca actor, regizor si conducator de trupa, a promovat un repertoriu cu intentii inalt educative, jucind atit piese clasice din marea dramaturgie universala (Shakespeare, V. Hugo, Goethe, Gogol), cit si multa melodrama contemporana (mai ales franceza, din care a si tradus nenumarate piese). A fost creatorul rolului lui Razvan din piesa lui B. Mihail Pascaly Hasdeu. Piesele sale originale (cele mai multe ramase in ms) sint mai ales compuneri ocazionale, unele cu subiect istoric, calauzite de sentimentul dragostei de tara.

Contributia principala a lui Mihail Pascaly la dezvoltarea culturii romane se situeaza intre limitele activitatii sale de actor si regizor si in eforturile de a organiza si indruma viata teatrala romaneasca (in 1869 publica o Schita de proiect al unei reorganizari pentru un Teatru Mare al Romaniei), desi in aceasta ultima directie conflictul aproape permanent cu M. Millo (pe care il aprecia, totusi, ca actor) a fost mai curind contraproductiv.

Actor romantic pasionat, cu o maniera de joc retorica si exaltata, Mihail Pascaly a creat citeva roluri dramatice de exceptie (Hamlet, Kean, Don Carlos, Chatterton, Ruy Blas, Faust), dar a fost inzestrat si pentru comedie (a jucat, de
Silda, rolul principal in Revizorul de Gogol). i conceptia sa, teatrul are „de tinta aste doua idei mari: lumina si poleirea nationala", el nu este un simplu mijloc de delectare. Aceasta convingere l-a calauzit atit in selectarea traducerilor (aproxiamtiv 200 la numar, netiparite, printre autorii predilecti putind fi amintiti dramaturgi de mare voga in epoca: Al. Dumas, tatal si fiul, E. Labiche, V. Sardou, E. Augier, J. Sandeau, dar si D'Ennery, Ph. Dumanoir s.a.), cit in creatia originala. Piesele sale, cele mai multe ramase in manuscris, nu atesta insa decit o slaba vina de scriitor.

Interesante mai mult ca intentii (cum ar fi Viitorul Romaniii, monolog ce-l are ca protagonist pe poetul V. Carlova, aparut in 1859, sau sceneta in versuri, cu continut politic, II iuniu sau Treisprezece ani in urma. Un ciorbagiu si un zavragiu, publicata in 1861; ori destul de numeroasele „episoade istorice nationale", cu sau fara cintece: Rotarul, Mihai Bravul, Vasile Lupu domnul Moldovei etc), ele nu reusesc sa inchege cu adevarat intrigi si personaje, raminind, de cele mai mutle ori, la nivelul unor simple dialoguri sau colectii de tirade patriotice. Dupa moda epocii, a compus si piese in care reia personaje create de alti dramaturgi: Millo (invierea Babei Hircei sau Tiganul epistat) ori Alecsandri (Nenorocirea cuconului Bfrzoi, barbatul cucoanei Chirita).

OPERA:
Viitorul Romaniii, Bucuresti, 1859;
II iuniu sau Treisprezece ani in urma. Un ciorbagiu si un zavragiu. Bucuresti, 1861: Schita de proiect al unei reorganizari pentru un Teatru Mare al Romaniei, Bucuresti, 1869.


REFERINTE CRITICE:
V. Gr. Pop, Conspect asupra literaturei romane si scriitorilor ei de la inceput si ptna astazi in ordine cronologica, II. 1876;
D. C. Ollanescu, Teatrul la romani, II, 1898;
I. L. Caragiale, Despre teatru, 1957;
L. Gitza, Mihail Pascaly, 1959;
C. Nottara, Amintiri, 1960;
I. Massoff, Teatrul romanesc, II-III, 1966-l969;
V. Bradateanu, Comedia in dramaturgia romaneasca, 1970;
Istoria teatrului in Romania, II, 1971;
V. Mindra, Incursiuni in istoria dramaturgiei romane, 1971;
idem. Clasicism si romantism in dramaturgia romana, 1973;
V. Bradateanu, Profiluri, I, 1973;
V. Mindra, Istoria literaturii dramatice romanesti, I, 1985.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani