Mircea Nedelciu biografia




Mircea Nedelciu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

Amendament la instinctul proprietatii [Proza]
Zmeura de campie [Roman]
Aventuri intr-o curte interioara [Roman]
Maistrul ilie ilie razachie isi da concursul [Proza]
     Caracterizarea personajelor: Ilie ilie razachie
Tratament fabulatoriu [Roman]
     Caracterizarea personajelor: Luca

NEDELCIU MIRCEA.

Prozator.
De asemenea, eseist, publicist.

S-a nascut la 12 noiembrie 1950 in comuna Fundulea, judetul Ilfov.

A decedat la 12 iulie 1999 in Bucuresti. Este fiul lui Stefan Nedelciu, agricultor si functionar CEC, si al Mariei Nedelciu. casnica.

Dupa studiile liceale urmate la liceul din comuna Branesti.

A absolvit in 1973 Facultatea de Filologie (sectia Romana - Franceza) a Universitatii Bucuresti, in perioada studentiei si dupa absolvire este membru activ al cenaclului "Junimea" condus de criticul si profesorul Ovid S. Crohmalniceanu.

Intre 1970 1973 face parte din grupul de prozatori si poeti de la Facultatea de Limba si Literatura Romana a Universitatii Bucuresti (Gheorghe Craciun, loan Flora. Gheorghe Ene, Sorin Preda, Gheorghe Iova. Constantin Stan si loan Lacusta) care editeaza revista manuscris "Noii" unde se afirma in forme incipiente spiritul viitoarei generatii '80.

Pina in 1990 este, pe rind. ghid ONT, profesor, librar la libraria Editurii Cartea Romaneasca, functionar la Uniunea Scriitorilor. Dupa 1990 este secretar al Uniunii Scriitorilor, redactor la revista "Contrapunct", lector de limba si literatura romana la Universitatea "Paul Valery" din Montpellier. presedinte al asociatiei culturale romano-franceze "Euromedia".

Debuteaza publicistic in septembrie 1977 in revista "Luceafarul" cu proza scurta.

Debutul editorial are loc in 1979 cu volumul de proza scurta Aventuri intr-o curte interioara, aparut la Editura Cartea Romaneasca din Bucuresti.

Colaboreaza cu proze scurte, fragmente de roman, texte teoretice, critica literara si articole de opinie la majoritatea revistelor literare si culturale din tara si la publicatii din Franta. Ungaria, Polonia, Rusia, Germania. Dupa debut, publica volumele: Efectul de ecou controlat (proza scurta, Ed. Cartea Romaneasca, 1981); Amendament la instinctul proprietatii (proza scurta. Ed. Eminescu, 1983); Zmeura de cimpie (roman, Ed. Militara. 1984): Tratament fabulatoriu (roman, Ed. Cartea Romaneasca, 1986; editia a Il-a, Ed. AU-, 1996); Si ieri va fi o zi (proza scurta, Ed. Cartea Romaneasca. 1989); Femeia in rosu, roman scris impreuna cu Adriana Babeti si Mircea Mihaies (Ed. Cartea Romaneasca, 1990; editia a ll-a, Ed. All, 1997); Povestea povestilor generatiei '80 (Ed. Nemira, 1998); Aventuri intr-o curte interioara (integrala prozei scurte, Ed. Paralela . 1999). Postum ii apare romanul Zodia scafandrului (Ed. Compania. 2000).

Este prezent cu articole teoretice si de opinie in antologia Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice (Ed. Vlasie. . editia a Ii-a adaugita, Ed. Paralela 45, 1999), iar cu proza scurta in antologiile: Desant '83 (ingrijita de Ovid S. Crohmalniceanu, Ed. Cartea Romaneasca. 1983). Arhipelag - proza scurta contemporana (1970-l980) (antologie si prefata de Mircea Iorgulescu, Ed. Eminescu, 1981). Nuvela romaneasca in deceniul opt (antologie si studiu introductiv de Cornel Regman, Ed. Eminescu. 1983). Generatia '80 in proza scurta (antologatori Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa, Ed. Paralela . 1998) si in sectiunea antologica a volumului Experimentul literar romanesc postbelic (Ed. Paralela . 1998). semnal de Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter si Gheorghe Craciun. Figureaza in antologii de proza romaneasca publicate in strainatate in limbile maghiara, germana, franceza, sirba. rusa. engleza. In SUA este prezent in antologia de proza romaneasca The Phantom Church and Other Stories. alcatuita de Florin Manolescu (University of Pittsburgh Press. . traducere de Sharon King si Georgiana Farnoaga). Postum, i-a aparut in Franta volumul La Danse du coq de bruyere sui vi de Problemes d'identite (traduce Alain Paruit, Ed. L'Esprit des Peninsules / EST Samuel Tastet. Paris. 2000).

Este detinatorul mai multor premii ale Uniunii Scriitorilor din Romania (1979, 1983, 1986, 1990), al premiului "Ion Creanga" al Academiei Romane, al premiului ASPRO pentru proza scurta (1998) si al altor numeroase premii. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si membru fondator al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO. Asupra prozei autorului au formulat opinii critice: Marian Popa - Un debut versat ("Contemporanul", 1 febr. 1980); Doru Mares - Experiente pentru un tip literar ("Amfiteatru", nr. 2/1981); Ion Bogdan Lefter - Nasterea unui personaj ("Romania literara", nr. 18/1982); Doi brutari (legenda) ("Vatra", nr. 11/1984); prefata la volum Aventuri intr-o curte interioara (Ed. Paralela 45, 1999): Tania Radu - Depasirea realului ("Flacara". 30 sept. 1983): Valeriu Cristea -Triumful talentului ("Romania literara", 10 ian. 1986): loan Holbau - Socializarea textului ("Convorbiri literare", nr. 10/1986) si in volum Profiluri epice contemporane (Ed. Cartea Romaneasca, 1987); Eugen Simion (in volum Scriitori romani de azi, IV. Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua. Ed. Eminescu, 1993); I. Negoitescu (in volum Scriitori contemporani. Ed. Dacia, 1994, editia a Il-a, Ed. Paralela 45, 2000); Irina Petras (in volum Literatura romana contemporana, EDP, 1994); Al. Th. Ionescu (in volum Aventura prozei scurte in anii '80, Ed. Calende, 1995); Gheorghe Perian (in volum Scriitori romani postmoderni, EDP, 1996); Liviu Petrescu (in volum Poetica post modernismului. Ed. Paralela' 45, 1998); Mircea Cartarescu (in volum Postmodernismul romanesc. Ed. Humanitas. 1999). Sorin Alexandrcscu (postfata la volum Aventuri intr-o curte interioara, Ed. Paralela 45, 1999); Mihaela Ursa (in volum Optzecismul si promisiunile postmodernismului, Ed Paralela 45, 1999); Gheorghe Craciun - Un outsider al literarului ("Observator cultural", nr. 3/2000); Paul Cernat ("Observator cultural", nr. 20 /2000); Adrian Otoiu (in volum Trafic de frontiera. Proza generatiei '80, Ed. Paralela 45, 2000); Ovid S. Crohmalniceanu, Dan Culcer. Mircea lorgulescu. Laurentiu Ulici, Cornel Regman, Nicoiae Manolescu. Marian Popa, Vasile Andru, Mircea Mihaies s.a.

Referinte critice:


"Mircea Nedelciu () este liderul incontestabil al generatiei textkaliste () Este un experimenta/ist in sensul pe care il avea termenul in anii '30, un prozator care gindeste nu numai la ce spune, dar si la cum spune textul epic In termenii noului roman, Mircea Nedelciu face in chip deliberat, cu multa stiinta si, din fericire, cu tot atit de multa ironie de buna calitate, o proza a semnificantului. Dar nu numai, iarasi, din fericire. Cine-i citeste cu atentie nazdravanele, ingenioasele lui scenarii epice, observa ce povestitor talentat este acest tinar autor si ca textualismul sau este, in primul rind. un stil de a aduce in text un numar mare de povestitori. O naratiune este, in fapt, o gala a indivizilor care stiu sa povesteasca, iar personalitatea individului este data tot de capacitatea lui de a povesti. Este o strategie, bineinteles, a prozatorului si un stil de a reabilita epicul dupa o perioada in care proza romaneasca si-a exercitat virtutile in sfera analizei si a eseului epic."
(Eugen Simion, in voi. Scriitori romani de azi, IV.
Ed. Cartea Romaneasca, 1989)

"Fiind, inainte de toate, efort constant de subminare a iluziei prin scris, primele doua volume, carora trebuie sa le adaugam pe acela, mult mai matur, intitulat Amendament la instinctul proprietatii (1983). isi aproprie totusi realul cu o naturalete aproape violenta. in spatele conventiei sfarimate, lumea isi traieste convulsia fireasca, fara farduri, fara stilizari. Pe retina prozatorului se fixeaza imaginea ei adevarata, fizionomia ei tel quel. in urechile sale rasuna inflexiunile limbajului cotidian, cu stridentele lui firesti, cu agrama-tismele lui pitoresti, cu muzicalitatea lui stilcita. Chipul lumii e, intotdeauna, fragmentar si haotic. Autorul a studiat foarte bine principiul concordantei dintre mecanica textului si mecanismele realitatii, pentru a vindeca proza de instinctul ei fabulatoriu, preferind sa construiasca dupa modelul omologiilor. De ideea manipularii cuvintului, ca mijloc de semnificare, se leaga, bunaoara, obsesia manipularii fiintei in plan social si politic; orice persoana se inscrie intr-un lant al realitatii, tot astfel cum enuntul se stringe intr-un text"
(Radu G. Teposu, in voi. Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua. Ed. Eminescu, 1993)


"Seria de proze din Efectul de ecou controlat (1981) de Mircea Nedelciu este programatic si batator la ochi experimentala. Titlul se refera la inselatorul sistem estetic de rigori aplicat semnalelor indirecte pe care ni Ic transmite un real in sine pururi necunoscut. Aceste semnale, deci realitatea, fiind haotice, menirea literaturii adevarate ar fi aceea de a reda fara control ceea ce. prin controlul pe care il exercita, rigorile literaturii traditionale (in conformitate de altfel si in paralel cu capacitatea noastra intelectiva. creatoare de contexte) -oculteaza."
(. Negoitescu. in voi. Scriitori contemporani.
Ecl. Dacia. 1994)

"Actionind de multe ori asupra coerentei de suprafata a textului. Mircea Nedelciu, ca si colegii sai intr-ale textualismului. promoveaza o estetica a fragmentului si a discontinuitatii. Vom observa, in acest sens. ca naratiunea nu se desfasoara uniform si linear, dintr-aceeasi perspectiva, ci se intrerupe frecvent, pentru a fi reluata brusc dintr-un alt unghi. Prozele ofera un nesfirsit spectacol naratologic prin tehnica interpolarilor, a intercalarii de istorioare sau descrieri, ce pot chiar sa n-aiba nici o legatura cu firul epic principal, dar al caror scop este sa sublinieze iluzia realista prin fragmentare. Spre deosebire de prozele cu naratiune continua, povestirile de acest fel nu ofera cititorului ragazul necesar pentru a se lasa absorbit in universul lor imaginar, fiindca rupturile dese si neprevazute il readuc mereu in punctul de pornire, la suprafata textului. Rivnita submersiune intr-un spatiu fictiv este zadarnicita printr-o extrema instabilitate a naratiunii"
(Gheorghe Perian, in voi. Scriitori romani postmoderni.
EDP. 1996)

"Mircea Nedelciu se identifica, practic, cu optzecismul prozastic. Nu exista. in aceasta generatie, un scriitor cu o mai mare si mai necontestata influenta. «Reflexe» nedelciene sint usor de recunoscut la mai toti congenerii, atit ale scriiturii propriu-zise, cit si ale lumii sociale inventate de privirea si de «urechea de prozator» ale Iui Nedelciu. () cuvintul de ordine in proza lui Mircea Nedelciu este randomizarea. Cubul lui Rubyk este pus in miinile cititorului nu cu toate fetele monocolore, ci, dimpotriva, rasucit la intimplare - o intimplare artistic organizata -, asa incit refacerea ordinii prozastice, adica o mare parte din travaliul presupus de actul creator, ii va reveni chiar cititorului. Nedelciu acorda, intr-adevar, o mare atentie receptarii textului literar."
(Mircea Cartarescu, in voi. Postmodernismul romanesc.
Ed. Humanilas, 1999)

"Pentru Mircea Nedelciu (ca si pentru majoritatea scriitorilor din generatia sa), functia primordiala ce ii revine artei si pe care aceasta trebuie sa si-o asume necontenit consta intr-o «perpetuare a esentei omului». () in prefata romanului sau [Tratament fabulatoriu], Mircea Nedelciu insista pe larg asupra unor tensiuni ce se dezvolta in cadrul societatii contemporane, provocate de conflictul dintre «noul umanism» si legile de functionare ale vechii societati, ale civilizatiei de tip industrial (). Ar fi vorba, in speta, despre o incercare de «marsandizare» a artei, de aducere sub o incidenta a legii «eficientei economice» chiar si a «obiectului artistic devenit marfa» (), Acestor strategii, arta trebuie sa le raspunda printr-o reintoarcere la propriul principiu, incompatibil cu cel al civilizatiei capitaliste, printr-o reafirmare a rosturilor ei umaniste."
(Liviu Petrescu, in voi. Poetica postmodernismului.
Ed. Paralela 45, 1998)

"Mircea Nedelciu n-a fost un nuvelist si nici un povestitor si nici macar -poate parea descumpanitor ceea ce spun - un autor de romane in sensul consacrat al cuvintului (). Putem sesiza acum mai bine ca el a fost un paraspecialist al formelor nuvelistice, un metanarator in spatiul povestirii si un scriitor transffontalier aventurat in teritoriul romanului. Ceea ce incearca discursul sau narativ privit in ansamblu este sa impace luciditatea analitica a lui Camil Petrescu cu empiria vizual-auditiva a lui Caragiale si - de ce nu -Marin Preda, intr-un stil mai degraba reportericesc-eseistic si sociografic decit literar. Integrarea non-literarului in literar tine in proza autorului () de o strategie existentiala si nu de una retorica."
(Gheorghe Craciun, "Observator cultural", nr. 3/2000)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani