Nicolae Oancea biografia

Nicolae Oancea




Nicolae Oancea opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

OANCEA Nicolae (prenumele la nastere: Nelu), se naste la 1 mart. 1937, Galati.

Poet.

Fiul lui Vasile Oancea, militar disponibilizat in 1947, recalificat in hidroamelioratii, si al Marinei (n. Stoica).

Scoala generala si Scoala Medie Tehnica Veterinara in orasul natal (1950-l954).

Licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Bucuresti (1955-l960).

Secretar literar la Teatrul de Stat din Galati (1960-l961); metodist principal la Biblioteca „V. A. Urechia" si la Casa de creatie regionala din acelasi oras (196l-l964); lector principal la Casa centrala a creatiei populare din Bucuresti (1964-l966).

Redactor la Editura Tineretului (1966-l969), apoi redactor, redactor-sef si director al Editurii Eminescu (din 1969).

A colaborat la Viata Romaneasca, Romania literara. Amfiteatru, Luceafarul, Ramuri, Ateneu etc.

Debut in presa locala din Galati (1951).

Debut editorial cu volum de versuri Roata (1968). Alte culegeri lirice: intoarcerile (1970), In asternerea vailor (1974), Poeme (1985) si Pasari apocrife (1988).

Un poet singular, recomandat de Nichita Stanescu, este Nicolae Oancea, debutant matur in 1968 cu Roata, volum de aspect eterogen in care cele mai bune versuri nu se subsumeaza ciclului din titlu, simbolul rotii fiind ermetic, ci aceluia denumit arghezian Buruiana in amurg. Tehnica e a lui Ion Barbu din Joc secund:

„Loc de astimpar, loc buruienity se sparge clipa-n spini si ziua scade,
frunzele mici, portocalii brancardey pazesc un echilibru neclintit.
Si chiar pentru paianjenii cetatii
arata legea ca e timp avers,
cind buruiana trece-n univers
prin marea grija a singuratatii".


Sensul ramine ocult. La fel in poezia care da titlul volumului urmator, intoarcerile (1970):

„Cad parca usor, parca in bine,
frunzele cad peste zapada anii, privirile si amintirile
cada-mi si scada.

Se-ntorc neprimitele, necalatoarele
pasari care credeau inspre sud
Si iarasi nu sint eu soarele,
eu, care le aud".


Am citat in amihdoua cazurile din volumul in asternerea vailor (1974), unde se reproduc noua piese din Roata si paisprezece din intoarcerile, ceea ce poate ilustra in parte atitudinea poetului fata de cartile sale anterioare. Se clarifica in noul volum substanta liricii, reductibila la o baudelairiana distantare de solicitarile patimii catre care poetul e in acelasi timp impins de chemari obscure (Teama):

„Mi-e teama pentru betia de azi
daca ne-om aseza
cihd incepi sa mori si sa cazi
printre celelalte, doamna mea.
Cind se fumeaza mult si aud acid
curgindu-ne viu in stomac
si cind ni se deschid si se inchid
pupilele pe limba uscata de tabac.
Si iar, paharul dus, ingropat
in pestera cu dintii mei la gura,
si bratul asudat al celuilalt
pe umerii tai, ca pe-o cazatura.
Mi-e teama de dezmat si
de cite ori s-ar putea sa incerci
uitata in ochii mei bulbucati
unde te latra diavolii reci".


In acelasi stil punctat de fina ironie e o Romantica:

„M-am imbaiat si, fara sa mai stiu
pe unde merg, m-am dus la alta casa
se tolanise cerul a tirziu
si luna da cu botu-n nori, sa iasa.
Si n-am batut la usa, si-am intrat
cum intri-n crisma cihd te striga vinul
o fata rea, cu ochi de maritat
isi rotunjea cu palma alba sinul
Era frumoasa chiar asa tipind
si vrind din casa afara sa ma deie
in ochii ei se impleteau curgind
dorinti de fata mare si femeie
De-as fi fost treaz, cu lumea impacat
prin poarta ei treceam ca orisicare
iertat sa-mi fie ca m-am imbatat
amicilor lucizi le cer iertare".


O ironie isi administreaza poetul si lui insusi cu privire la arta sa poetica. N-a fost, zice, deosebit, cuvintele nu i-au exprimat cu preciziune gindul, l-au tradat sau l-au atras in hatisul miturilor, l-au mistificat cu zei de sticla. A trimis cuvintele cu indoiala in lume, s-a scufundat in muzici salcii, solemne (Poem cu deosebire).

„Deosebit, n-am fost deosebit
cuvintele vin razna si inseala
precisul gind, si glasu-i coscovit
de o tradare, de-o greseala.

Ma tin pe-o urma de cuvint haihui
si cad, prin mituri, in nerinduiala
cum zei de sticla am cinstit destui
cu sfiiciunea capatata-n scoala.

Si totusi, totusi viata mi-o petrec
cu bucurii, cu spaime, cu-ameteala
cuvintele dau buzna sa le leg
dar vor sa plece-n lume cu-ndoiala..

Un cintec despre mine n-am cintat
cit sa renasc din clipa lui finala
tot cautirid cuvintul scufundat
In muzici prea salcii de catedrala".

O. e un poet din familia lucizilor.

OPERA:
Roata, versuri. Bucuresti, 1968;
intoarcerile, versuri. Bucuresti, 1970;
in asternerea vailor, versuri, Bucuresti, 1974;
Poeme, Bucuresti, 1985;
Pasari apocrife, versuri. Bucuresti, 1988:


REFERINTE CRITICE:
N. Baltag, in Scinteia tineretului, 26 sept. 1968;
P. Georgescu, in Informatia Bucurestiului, 8 aug. 1968;
V.F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 33, 1968;
M. Ungheanu, in Viata studenteasca, nr. 43, 1968;
Magda Ursache, in Cronica, 23 nov. 1968;
Marian Popa, in Saptamina, nr. 12, 1971;
E. Barbu, in Luceafarul, nr. 19, 1975;
M. lorgulescu, ibidem, nr. 24, 1976;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 52, 1985;
R. Munteanu, in Flacara, nr. 24, 1986;
R Dugneanu, in Luceafarul, nr. 5, 1987;
Mariana Ionescu, in Contemporanul, nr. 46,1988;
A. Goci, in Viata Romaneasca, nr. 1,1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani