Nicu Porsenna biografia

Nicu Porsenna




Nicu Porsenna opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PORSENNA Nicu (numele la nastere: Porsenna Nicu G. lonescu), se naste la 13 ian. 1892, Bucuresti - moare in 10 ian. 1971, Bucuresti.

Prozator.

Fiul lui Gheorghe lonescu, tipograf si publicist, si al Mariei (n. Cordea).

Cursul primar in Bucuresti (1898-l902); Liceul „Matei Basarab" din Bucuresti, sectia moderna (1902-l910).

Licentiat al Facultatii de Drept si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1913). Avocat in baroul Ilfov (1913-l948).

Membru delegat jurisconsult in Consiliul Superior al Transporturilor si Tarifelor (1943-l946).

Proprietar al tipografiei „Gheorghe lonescu", mostenita de la tatal sau; membru fondator al publicatiilor: Latinul (1914), Ghilotina (1915), Arena (1918) si Ideea libera (1937). Director general al editurii „Gutenberg" (1920), redactor la revista Flacara (192l-l923) si vicepresedinte, apoi presedinte al Cooperativei Filmului Romanesc (1942-l945). intreprinde cercetari de geotermie, materializate in publicarea unei brosuri, si primeste brevet de inventator pentru o „motor-tripeta" populara.

Debuteaza in Viata sociala (1910).

Debut editorial cu volum de nuvele La judecata zeilor (1913), urmat de alte culegeri de nuvele (Dincolo de iubire si de moarte, 1916; Spre fericire, 1920; Strigoii, 1920; Se-a-prind facliile, 1935) si romane (Magdalena, 1916; Visatorii, 1925,Rug, I-II, 1942). Autor al unor studii de filosofie sociala (U Interdependance des facteurs sociaux, 1913, in colab.; Razboiul popoarelor, 1914; Principiul libertatii In evolutia politica a statelor europene si atitudinea Romaniei, 1915; Hegemonia politica in raport cu dezvoltarea economica a statelor, 1916; Regenerarea neamului romanesc, 1937; Proportia etnica si primatul muncii romanesti, 1938) si de metapsihica (Visul profetic, 1942; Aparifiuni si fantome materializate, 1946).

A tradus din A. de Lamartine, William Crookes si Oscar Wilde. Nuvela Se-aprind facliile a fost ecranizata in 1939, de Al. Sahighian si Dumitrescu-Bumbesti (in rolurile principale: G. Vraca, C. Antoniu, E. Botta, Nuti Dona si Olga Porumbaru-Barasky). A lasat in ms piesa cu subiect istoric Vulturul (in colab. cu S. Froda), o antologie de lirica universala. Traducerea in versuri (studiu critic), doua romane si un Dictionar de locutiuni romanesti. A semnat si cu pseudonimul A. Albota, Crinul Dimbovitei, N.A., I.N. Miereanu, M. Rantea, Styx etc.

Proza lui Nicu Porsenna ilustreaza definitia literaturii ca „repaos duminical al sufletului". Misterul insondabil din studiile teoretice, privind simbolismul viselor si parapsihologia, reapare epic in „framintarile inimii" si in aventuri amoroase, insotit de cunoscutul stil al romanelor foileton interbelice. Sinceritatea naiva si logica ornamentala a conflictelor fac din personaje pretexte pentru demonstratii morale si ostentative intentii etice, traduse prin repetarea unor locuri comune („Viata e facuta sa o cuceresti, nu sa o contempli"; „Moartea iluziei este distrugerea spiritului creator"; „Omul, cind lucreaza dupa instinct, e mai primejdios decil fiara"; „Durerea falsifica din temelie cugetarea"; „Arta e dincolo de bine si de rau" etc). Altfel, existenta e vazuta ca joc obscur al pasiunilor si agresiune a instinctelor primare, menite sa provoace tragedii, nefericiri, deceptii, crime si tradari. Eroii sini, fara exceptie, jertfitori ai himerei, fie ca e vorba de iubire, poezie, politica sau pur si simplu de viata anonim-cotidiana.

„Singuratatea regretului" din Magdalena (1916) se regaseste in siinca prabusita din Strigoii (1920), in „negustoria de iluzii" din Visatorii (1928), in drama „filmului pestrit" din Se-aprind facliile (1935) si in parodia sentimentala din Rug (1942). Dispretul sufletului se pedepseste invariabil prin moarte si fericirea se plateste prin renuntare: modelul cuplului e cel al bisericii crestine, ca loc de celebrare si comuniune. Excesiv de didactic insa, Nicu Porsenna cauta semnele infirmitatii omenesti doar de dragul justificarii unor axiome (arta se valorifica „prin intensitate"), substituind psihologiei anecdoticul si rezolvarea, de cele mai multe ori, violenta a numeroaselor crize de identitate. Uneori, dupa un procedeu mai putin uzitat in epoca, printre caractere se strecoara cu abilitate si autorul iubitor de paradoxuri.

OPERA:
La judecata zeilor, nuvele, Bucuresti, 1913;
L' lnderdependance des facteurs sociaux. Tome I Methode. Independance ou circuit social. Promoteurs sociaux. Evolution sociale. Interdependance universeile. Types sociaux. Les classes sociales et leur permanente. Fatalisme et fin sociale. (in colab. cu Serge Manolesco), Bucuresti, 1913;
Razboiul popoarelor. Bucuresti, 1915;
Principiul libertatii in evolutia politica a statelor europene si atitudinea Romaniei, Bucuresti, 1915;
Magdalena. Calatorie sentimentala, roman, Bucuresti, 1916;
Hegemonia politica in raport cu dezvoltarea economica a statelor, Bucuresti, 1916;
Spre fericire, nuvele, Bucuresti, 1920;
Strigoii, nuvele. Bucuresti, 1920;
Visatorii, roman, Bucuresti, 1925, Se-aprind facliile, nuvele. Bucuresti, 1935;
Regenerarea neamului romanesc, Bucuresti, 1937;
Proportia etnicii si primatul muncii romanesti, Bucuresti, 1938;
Rug, I-II, roman, Bucuresti, 1942;
Visul profetic. Bucuresti, 1942;
Aparitiuni si fantome materializate. Bucuresti, . Traduceri: A. de Lamartine, Cicerone, trad. adnotata de ~, Bucuresti, 1941;
William Crookes, Nemurirea sufletului. Forta psihica, fantasmele materializate, trad., prezentare si adnotare de ~, Bucuresti, 1942;
Oscar Wilde, Balada inchisorii din Reading, Bucuresti, 1944 (ed. II, 1971).


REFERINTE CRITICE:
N.C., in Noua revisu romana, nr. 7, 1916;
* *, in Versuri si proza, nr. 12, 1916;
Tr. Chelariu, in Universul literar, nr. 16, 1943.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani