Niculae Gheran biografia

Niculae Gheran




Niculae Gheran opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GHERAN Niculae, se naste la 14 oct. 1929, Bucuresti.
Istoric literar si editor.

Fiul lui Gheorghe Gheran si al Profirei (n. Budisteanu).

Scoala primara si liceul in Bucuresti. Absolvent al Facul-tatii de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (1959).

Debuteaza cu art. Citeva observatii pe marginea unei colectii literare a-dresate satului, in Contemporanul (1953); debut editorial cu monografia Gh. Braescu (1963).

Colaboreaza la Tinarul scriitor. Contemporanul, Viata Romaneasca. Ramuri, Tribuna. Steaua, Vatra etc, paralel cu activitatea ce o desfasoara in sectorul editorial (din 1960). Secretar al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta (1964-l968), apoi consilier general al aceluiasi Comitet. Din 1970, redactor la Editura Stiintifica si Enciclopedica, unde conduce colectivul de literatura si arta. Voi. de documente si studii Caiete (1974) e consacrat anilor de ucenicie a creatiei rebrenicne. In colab. cu Puia Florica Rebreanu, editeaza volum Rebreanti la lumina lampii (1981), continind corespondenta de familie, careia Niculae Gheran ii adauga ample comentarii istoriografice, menite a clarifica zone mai putin cunoscute sau controversate din biografia scriitorului.

A publicat primele doua volum din Jurnalul romancierului (1984). Cea mai importanta realizare a sa este ed. critica L. Rebreanu Opere (I-XIV, 1968-l989), „exemplara sub toate raporturile" (Al. Piru). model de cercetare istorico-literara bazata pe o informatie impresionanta, scoasa din periodice si arhiva familiei prozatorului. Dedica marelui prozator doua volum monografice: Tinarul Rebreanu (1986) si Rebreanu. Amiaza unei vieti (1989). A ingrijit ed. din Gh. Braescu, Al. I. Odobescu si N. Iorga. A semnalat si comentat in presa documente inedite (M. Sadoveanu. Niculae Gheran Ibraileanu, T. Arghezi, Camil Petres-cu, Eugen lonescu, Perpessicius s.a.). Premiul Uniunii Scriitorilor (1981).

Monografia Gh. Braescu (1963) reprezinta pentru Niculae Gheran un exercitiu documentar si interpre-tativ in vederea marilor realizari editoriale de mai tirziu. Studiul critic este pentru istoricul literar un pretext: informatia, tot ceea ce e databil. organizat intr-un scenariu epic. adauga mai intii operei o nota de austeritate stiintifica. Dar asa-zisul „aparat critic'" al lui Niculae Gheran sustine textul exact in masura in care se indeparteaza de el; traieste, altfel spus, propria sa aventura, instituind un tip de comentariu deloc lipsit de umorul si malitiozitatea moralistului. Relatia dintre fictiune si adevar se rezolva pe terenul investigatiei istoriografice. In cultura romana Niculae Gheran reprezinta cazul rar al devotiunii exemplare pentru subiectul cercetat. O prima editie a nuvelisticii lui Liviu Rebreanu. „patriarhul romanului romanesc", dateaza din 1963; a urmat „editia monumentala" (Serban Cioculescu) Opere(I-XW, 1968-l989), actiune de restituire in care, fara alte teoretizari, sint cuprinse la modul cel mai general principii de valorificare ale literaturii romane dintotdeauna. Editia se constituie astfel intr-un act reprezentativ de receptare si valorizare.

Intrucit nu odata notele. variantele sau comentariile (mai multe sute de pagini) pot fi citite ele insesi ca un mare „roman" al operei. Editorul intregeste biografii, restructureaza judecati de valoare explicind geneza caitilor tiparite si identificindu-se, de fiecare data. cu evolutia secreta a constiintei autorului. Documentul e numai o punte de legatura intre existenta controlabila, dramatica adeseori a creatorului, si cea nebanuita, ipotetica, a textului literar. I se restituie, prin urmare, acestui document capacitatea de a trai el insusi in fictiune, multiplicind prin intriga lui semnificatia operei.

Adaugind creatiei lui Rebreanu mereu alte contributii, Niculae Gheran reface pe alt plan si in alt timp experienta eminesciana a lui Perpessicius. Dar gestul de fidelitate ascunde intotdeauna rigoarea istoricului literar. Primele doua volume (Tinarul Rebreanu, 1986; Rebreanu. Amiaza unei vieti, 1989) dintr-o monografie critica proiectata in trei parti reprezinta pina in prezent cel mai important efort de ordonare si interpretare a informatiei privind viata si opera scriitorului. Contributiile (familie, studii, inceputuri literare, activitatea ziaristului, scrierile dramaturgului si geneza romanelor) sint fundamentale. Folosind un imens material documentar, Niculae Gheran a realizat cu pietate si discernamint exact ceea ce si-a propus: o carte exacta si cinstita.

OPERA; Gh. Braescu, Bucuresti, 1963; Rebreanu la lumina lampii, in colab. cu Puia Florica Rebreanu, Bucuresti, 1981; Tinarul Rebreanu, Bucuresti, 1986; Rebreanu. Amiaza unei vieti. Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
Al. Piru, in Contemporanul, nr. 12,1963;
S. Cioculescu, in Gazeta literara, nr. 17, 1963: V. Fanache, in Steaua, nr. 1, 1964;
idem, ibidem. nr. 9, 1973;
M. Zaciu, in Manuserip-tttm, nr. 2, 1973;
M. Zaciu, M. Popa, A. Sasu, V. Tascu, in Manuscriptum, nr. 4, 1974;
M. Zaciu, in Tribuna, nr. 8, 1975;
V. Fanache, in Steaua, nr. 3, 1975;
S. Cioculescu. in Romania literara, nr. 9, 1975;
Al. Sandulescu. in Revista de istorie si teorie literara, nr. 2, 1976;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 23, 1978;
Al. Piru, in Luceafarul, nr. 4, 1979;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 14, 1981;
N. Manolescu, ibidem, nr. 40, 1981;
I. Vlad, in Tribuna, nr. 25, 44, 1981;
Z. Sangeorzan, in Cronica, nr. 52, 1981;
Al. Piru, in Manuscripium, nr. 4, 1981;
Al. Dobrescu, in Convorbiri literare, ni. 4, 1986: M. Papahagi, in Tribuna, nr. 24, 1986;
C. Ungureanu. in Orizont, nr. . 1986;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 44, 1986;
M. Un-gheanu, in Luceafarul, nr. 10, 1987;
M. Muthu, in Transilvania, nr. 7, 1988;
Al. Piru, Critici ;
M. Papahagi, in Tribuna, nr. 27, 1989.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani