Ovidiu Pecican biografia


Ovidiu Pecican opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PECICAN OVIDIU

Numele complet: Ovidiu Coriolan Pecican.

A semnat si cu pseudonime literare pasagere: Ben Bernea, Behemoth, Coriolan Alexandru s.a. Prozator, eseist.
De asemenea, istoric.

S-a nascut in 8 ianuarie 1959 in Arad. Este fiul lui Alexandru Pecican, contabil, si al Mariei Pecican (nascuta Popita). Dupa studiile liceale, a absolvit in 1985 Facultatea de Istorie - Filosofie a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Este doctor in istorie al aceleiasi universitati.

In 1980 fondeaza, impreuna cu Alexandru Pecican si Liviu Malita, cenaclul de literatura science fiction "Alphaville". in perioada 198l-l985 este redactor al revistei "Echinox" din Cluj-Napoca, raminind si ulterior un membru stabil al gruparii din jurul revistei. Activeaza insa si in alte cenacluri literare: cenaclul "Lucian Blaga" al scriitorilor din Arad (1981), cenaclul "Tribuna" condus de Constantin Zarnescu (198l-l982) si cenaclul "Napoca Universitara". Este co-fondatorul altor doua cenacluri clujene de literatura science fiction: "Acrgistal" (1982) si "Victor Papillian" (1984).

Debuteaza publicistic in ziarul local "Flacara rosie" in 1978, cu schita Ca sa vezi. Debutul editorial are loc in 1985, simultan in trei antologii: proza fantastica Vinzatorul de umbre apare in Gustul livezii (Ed. Facla), povestirea Revelatia - in antologia SF O planeta numita anticipatie coordonata de Dan Merisca si Alexandru Mironov (Ed. Junimea) si interviul Romanul - o utopie intangibila luat romancierului Nicolae Breban - in Romanul romanesc in interviuri, editie alcatuita de Mariana Vartic si Aurel Sasu (Ed. Minerva). Debutul editorial individual are loc in 1990 cu un roman: Eu si maimuta mea (Ed. Dacia).

In 1995 debuteaza in teatru cu spectacolul experimental 17 acte cu Piet Mondrian, realizat in colaborare cu scenograful si regizorul Horatiu Mihaiu (la Teatrul National din Cluj).

Colaboreaza cu proza, critica literara, eseuri si articole de opinie la cele mai prestigioase reviste din tara. Semneaza rubrici permanente de cronica literara si interviu ("Apostrof, 1991), de cronica literara ("Contemporanul", 199l-l992 si "Steaua", 1992-l993), de comentarii critice pe marginea cartilor de istorie contemporana ("Vatra", 1992-l995 -rubrica intitulata "Ce istorie scriem").

Dupa debut, publica volumele: Europa - o idee in mers (eseuri, Ed. Fundatiei pentru Studii Europene, 1997); Troia, Venetia, Roma. Studii de civilizatie europeana (Ed. Fundatiei pentru Studii Europene, 1998); Lumea lui Simion Dascalul (Ed. Fundatiei pentru Studii Europene, 1998). Este prezent in antologiile de proza: Anatomia unei secunde (Ed. Facla, 1990), Timpul este umbra noastra (Ed. Dacia, 1991), Chef cu femei urite. Cele mai bune povestiri 1995-l996 (Ed. Allfa, 1997, antologator Dan-Silviu Boerescu) si in varianta germana a acesteia, Party mit hassslichen Frauen (Allfa Verlag, 1998). De asemenea, semneaza in O utopie tangibila, antologie de interviuri cu Nicolae Breban coordonata de Irina Petras (Ed. Didactica si Pedagogica, 1994). Este autorul studiului introductiv Nicolae Breban si spiritul romanesc (in volum Spiritul romanesc in fata unei dictaturi, Ed. Nord-Est, 1997).

Publica studii de istorie in numeroase volume colective, in romaneste si in limbi straine. Asigura, alaturi de Magyari-Vincze Eniko, coordonarea volumului Transition in Central and Eastern Europe (Ed. PUC & Efes, 1997) si coordoneaza volumul Romania and the European Integration (Ed. Efes, 1999). A tradus sinteza lui Bemard Guenee Istorie si cultura istorica in Occidentul medieval (Ed. PUC, 1998) si a ingrijit editia romana a volum IV din Serge Bernstein si Pierre Milza, Istoria Europei (Ed. Institutul European, 1998).

Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul II la concursul national "Tinere talente" (1978), premiul pentru proza al festivalului "Zilele Helion" (1981), premiul pentru proza al Conventiei Cenaclurilor SF din Romania (Iasi, 1981), premiul II pentru proza la concursul de arta studenteasca (1982), premiul pentru integrare europeana al Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca (1998).

A beneficiat de mai multe burse TEMPUS (Paris, 1993; Milano, 1995; Miinster, 1996; Utrecht, 1997; Falmer-Brighton, 1998; East Lansing, Michigan, S.U.A., 1998).

Lucreaza ca si conferentiar doctor la Facultatea de Studii Europene a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca si secretar stiintific al facultatii. Din ianuarie 1995 este coordonatorul Centrului de Studii Rasaritene de pe linga Catedra de studii europene a facultatii, impreuna cu conf. Magyari-Vincze Enik.6, unde editeaza revista "Caietele tranzitiei". Este co-director, alaturi de lect. Emil Boc, al Institutului de Studii Post-Totalitare, unde editeaza revista "Studia Europaea". in perioada 1993-2000 a fost redactor pentru Cluj al revistei "Contemporanul. Ideea europeana". Este co-editor al primei reviste romane pe Internet, "East", a Facultatii de Stiinte Politice a Universitatii din Cluj-Napoca.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, al Asociatiei Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca (ASISC), al Asociatiei Istoricilor din Transilvania si Banat si al gruparii cinefile "Kincma Ikon" din Arad. Din 1995 este membru in European Community Studies Association din Pittsburg, Pennsylvania, S.U.A..
Despre cartile autorului au formulat opinii critice: Cornel Robu (in volum Timpul este umbra noastra. O antologie a anticipatiei romanesti, l-d Dacia, 1991); Remus-Horatiu Pintea - Ovidiu Pecican si maimutele sale ("Contemporanul. Ideea europeana", nr. 29/1991); Corin Braga - Dedublarea ca "motor" epic ("Contrapunct", nr. 3/1991); Mircca Oprita (in volum Anticipatia romaneasca, un capitol de istorie literara, Ed. Dacia, 1994); Alexandru Ruja (in volum Parte din intreg, Ed. de Vest, 1994); Irina Petras (in volum Literatura romana contemporana. Sectiuni, Ed. Didactica si Pedagogica, 1994); Iulian Boldea - Portret neterminat ("Vatra", nr. 8/ 1997); Ruxandra Ivancescu - Dimineata scriitorului ("Vatra", nr. 8/1997); Sanda Cordos - Un risipitor ("Vatra", nr. 8/1997); Adrian Marino - O idee in discutie: Europa ("Cotidianul", 19 nov. 1997); Doru Pop - Marsul euro-penizator ("Steaua", nr. 1/1998) s.a.

Referinte critice:


"Introspectii si analize neutre, descrieri si efuziuni lirice se unesc inlr-o proza originala, configurind imaginea unui scriitor inteligent, cititor atent de literatura, uneori interpret abil de texte, chiar daca nu intotdeauna atingind esenta."
(Alexandru Ruja, in voi. Parte din intreg, Ed. de Vest, 1994)

"Eu si maimuta mea este cartea unui prozator ce cunoaste bine toate registrele stilistice, stapin pe o diversitate de mijloace ale prozei contemporane pe care le utilizeaza cu o discreta ironie. () Roman al definirii trairii si al definirii scrisului, al unei duble cautari, ce nu se desfasoara sub forma unor «paralele inegale» - inegala este doar confruntarea cu realitatea alienanta a «realului» autentic - cartea lui Ovidiu Pecican este si «roman de dragoste» si roman al vietii cotidiene, al aventurilor banalului."
(Ruxandra Ivancescu, "Vatra", nr. 8/1997)

"Format in ambianta stimulativa a «Echinoxului». Ovidiu Pecican este una dintre figurile cele mai complexe ale generatiei sale, o personalitate greu de prins intr-o formula, ale carei dimensiuni pot fi evaluate nu prin reducerea la un singur domeniu al activitatii, ci prin insumarea tuturor «gesturilor sale culturale»."
(Iulian Boldea, "Vatra", nr. 8/1997)

"Europenismul lui Ovidiu Pecican este axat pe «valorile liberalismului si democratiei». Face distinctii precise intre Europa rurala si urbana. Autorul stie ca «Europa» este, in primul rind produsul unui imaginar citadin cult. O Romanie rurala, de «eterni sateni ai istoriei» (E.M. Cioran), numai «europeana» nu poate fi. O Romanie eterna rezervatie folclorica? Un imens «muzeu al satului»? De neconceput."
(Adrian Marino, "Romania libera", 7 mart. 1998)