Petre Stati biografia




Petre Stati opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STATI Petre (la inceputul activitatii a folosit prenumele Petru), se naste la 8 iul. 1903, comuna Tautesti, judetul Iasi - moare in 29 nov. 1978, Iasi.

Poet, eseist si traducator.

Fiul lui Petru Stati, de profesie mic comerciant, si al Elenei (n. Botez).

A facut studii secundare la Iasi si la Chisinau, iar apoi Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Iasi (licentiat, 1926). Profesor la Soroca, Balti si apoi la Liceul National din Iasi. A fost prim-redactor al revista

Cuget moldovenesc, aparuta la Balti intre 1932 si 1943, la care a colaborat cu traduce din lirica latina, poezii orig. si eseuri pe teme cultural-literare.

Poeziile sale (Din timpuri de urgie, 1930; Icoane de lumina, 1936; Strofe pentru veac nou, 1937; Licariri de stele. 1938; Cartea dorurilor mele, 1939; La poarta visului, 1940; Arcade peste veac, 1940; Talaz spre veac nou, 1940; Chemarea soarelui, 1943) apartin unui „traditionalism" modem, cultivat, trecut prin scoala simbolismului, dar si a frecventarii asidue a clasicilor latini. Studiile literare adunate in volum Poteci albastre (Iasi, 1940) comenteaza pertinent citeva aspecte ale poeziei eminesciene, dar si probleme mai generale ale „momentului" cultural-literar de la sfirsitul deceniului al patrulea. Activitatea de traducator din poetii latini, inceputa in 1935 (Interpretari din lirica latina, reluate in alte doua ed., adaugite), va fi incununata de aparitia a doua masive antologii (Satirici si epigramisti latini, 1967; Poeti latini, I-Il', 1974).

Carturar autentic, format la scoala meditatiei indelungi asupra textelor vechi latine, Petre Stati tinde sa imprime si participarii sale la viata literara contemporana insemnele moderatiei si seninatatii lucide, ale disciplinei spirituale si ororii de ostentatie, care ne apar ca trasaturi distinctive ale clasicitatii. increzator in valoarea formativa si perenitatea actului cultural-artistic (pentru care pledeaza cu caldura in sectiunea a doua a volumului Poteci albastre, 1940), opus experimentelor moderniste, pe care le suspecteaza de impostura si de exploatarea interesata a slabiciunilor contemporaneitatii (vezi Reflexii asupra decadentei in arta, in Cuget moldovenesc, 1933, nr. 7-8), Petre Stati scrie el insusi o poezie (descriptiva, erotica, elegiaca sau de meditatie asupra destinului omului si poetului), fara mare amploare sau adincime, dar capabila sa-si transpuna cititorul intr-o lume de nazuinte elevate si contururi luminoase. Poet relativ prolific (intr-o vreme a publicat cite un volum pe an), el isi statorniceste inca de la inqeput o formula creatoare constanta, ce va suferi pe parcurs doar amplificari si detalieri, nu si schimbari semnificative. Insistent preocupat de soarta poetului in lume, ni-l prezinta ca pe o fiinta solicitata de chemari contrarii („Din cer, de pamint totodata,/ Ce trist intelept, ce haiduc/ in mine razboiul lor duc,/ in mine pomirea-si arata", Cintaretul), insetata de lumina si certitudine, luptind pentru a se cunoaste pe sine si pentru a se ridica in sferele ideale, departe de uritenia si foiala imunda a existentei obisnuite („Urasc pe cei ce balta dezgustului desfoaie,/ Ducind in virf de pana cerneala cu noroaie", Fauritorului de vis). Poezia isi creeaza astfel propriu-i univers („Imaginea de dincolo de-oglinda", Tristie), in care obiectele se desubstantializeaza, isi pierd dimensiunile telurice: volumele dispar in spatele liniilor si suprafetelor, culorile se reduc la contraste de umbra si lumina, totul e stilizat si spiritualizat.

E caracteristic faptul ca poetul isi alege imaginile aproape exclusiv din lumea minerala sau vegetala, singura exceptie, poate, fiind imaginea pasarii, devenita si ea pur simbol al elanului si inaltarii.

Farmecul, efemer dar real in scurta-i durata de o clipa, al acestei poezii consta in buna masura si in remarcabila-i muzicalitate: o dominanta vocalica limpede, leganata in curgerea sinuoasa a dactilului si amfibrahului, supunindu-se adesea, fara aparent efort, exigentelor formelor fixe. Ca traducator din poezia latina, Petre Stati ne-a dat de-a lungul timpului versiuni romanesti demne de retinut pentru o buna parte, si cea mai semnificativa, a operei scriitorilor antici. Competenta sa in materie a facut sa-i fie folosite talmacirile si in editia romaneasca a operei „clasice" a lui J. Bayet, Literatura latina (Bucuresti, 1972) precum si, in parte, in Horatius, Opera omnia (I-II, Bucuresti, 1980). Cele doua cuprinzatoare antologii (Satirici si epigramisti latini si Poeti latini, I-II) acopera aproape sapte secole de literatura, de la Ennius la Rutilius Namatianus, traducerile incercind, si izbutind, sa gaseasca echivalente romanesti, accesibile cititorului actual, pentru gindurile si realitatile infatisate de poetii antici. Ele suit insotite de succinte dar substantiale medalioane istorico-literare si note, demonstrind nu numai eruditia, si ci capacitatile selective si expresive ale autorului. Acestea fusesera, de altfel, puse in lumina, cu citeva decenii inainte, si in studiile consacrate „fenomenului eminescian" din volumul Poteci albastre.

OPERA:
Din timpuri de urgie, versuri, Iasi, 1930;
Spre viitor, poema dramatica, Balti, 1932;
Interpretari din lirica latina, pagini de antologie, Balti, 1935 (ed. II, Iasi, 1942);
Icoane de lumina, versuri, Iasi, 1936;
Strofe pentru veac nou, versuri, Iasi, 1937;
Licariri de stele, versuri, Iasi, 1938;
Cartea dorurilor mele, versuri, Iasi, 1939;
La poarta visului, versuri. Iasi, 1940;
Arcade peste veac, versuri, Iasi, 1940;
Talaz spre veac nou, versuri, Bucuresti, 1940;
Poteci albastre. insemnari. Iasi, 1940;
Chemarea soarelui. Poeme, Iasi, 1943;
Antologie latina. Poetii lirici, ed. III, Iasi, 1943;
Satirici si epigramisti latini, pagini de antologie traduse si prezentate de ~, Bucuresti, 1967;
Poeti latini, I De la Ennius pina la Horatiu, II De la Tibulpina la Rutilius Namatianus, antologie, prezentari ale autorilor, trad. si note de ~, pref. de M. Nichita, Bucuresti, 1974.


REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, Istoria;
Tr. Cantemir, in Revista Bucovinei, nr. 12, 1943;
Tr. Diaconescu, in Cronica, nr. 31, 1974;
A. Leon, in Cronica, nr. 49, 1978.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani