Petru Romosan biografia




Petru Romosan opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ROMOSAN PETRU

Poet.
De asemenea, editor si galerist de arta.

S-a nascut la 30 martie 1957 in comuna Orastioara de Sus (Hunedoara).

Este fiul lui Samoila Romosan, functionar provenit dintr-o familie de tarani localnici, si al Floarei Romosan, taranca din Ludesti.
A absolvit in 1976 Liceul "George Cosbuc" din Cluj-Napoca.

Activeaza pentru inceput in cenaclul literar "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, dupa care devine membru al grupului de scriitori format in jurul revistei literare "Echinox". in anii '80 se stabileste in Bucuresti si lucreaza in comertul de arta ca galerist al Fondului Plastic.

Intre 1988 si 1999 traieste la Paris, unde isi deschide o galerie de arta. Revine in tara in 1999, tot la Bucuresti.

Debuteaza publicistic in 1972 cu poezie in revista "Tribuna" (Cluj-Napoca). Debutul editorial are loc in 1977 cu volumul de versuri Ochii lui Homer, publicat la Editura Dacia din Cluj-Napoca.

In perioada 1972-l977 colaboreaza cu poezie la revista "Tribuna" din Cluj-Napoca. Colaboreaza sporadic cu poezie si la alte reviste din tara. Dupa debut publica volumele de versuri: Comedia literaturii (Ed. Albatros, 1980) si Rosa canina (Ed. Cartea Romaneasca, 1982). Este prezent cu grupaje de poeme in Antologia poetilor tineri alcatuita de George Alboiu (Ed. Cartea Romaneasca, 1982), in Antologia poeziei generatiei '80 alcatuita de Alexandru Musina (Ed. Vlasie, 1993) si in antologia Poezia romana actuala alcatuita de Marin Mincu (Ed. Pontica, 1998).

A alcatuit antologia Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii romane (Ed. Compania, 2001). Este detinatorul premiului pentru poezie acordat de revista "Tribuna" din Cluj-Napoca (1976) si al premiului pentru debut in poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania (1977).

Lucreaza ca si proprietar si editor al Editurii Compania din Bucuresti impreuna cu Adina Keneres.

Asupra poeziei autorului au formulat opinii critice: Florin Mugur ('Tribuna", 1980) si prezentare pe coperta IV a volum Rosa canina, Ed. Cartea Romaneasca, 1982); Ion Bogdan Lefter - "Umilul scrib" ("Forum studentesc", nr. 2 /1982 si nr. 6/1983) si Petru Romosan ieri si azi ("Viata Romaneasca", nr. 7/1983); Marin Mincu (in volum Eseu despre textul poetic, II, Ed. Cartea Romaneasca, 1986); Florin Mugur (in volum Schite despre fericire, Ed. Cartea Romaneasca, 1987); D.R. Popescu ("Tribuna"); Eugen Simion ("Romania literara"); Victor Felea, Ion Pop, Radu G. Teposu, Petru Poanta, Laurentiu Ulici, Nicolae Manolescu, Ioan Buduca s.a.

Referinte critice:


"Multe dintre temerile lui Romosan plutesc in aerul epocii. As spune chiar: multe dintre versurile lui. Nu este primul si nu va fi ultimul care sa scrie despre regi si despre mascaricii lor, despre tragedia si despre comedia literaturii. Probabil ca poetul isi imagineaza ca autenticitatea frapanta a celor mai bune dintre poemele sale se datoreste tehnicii cu care a stiut sa adune ce i se potrivea si sa respinga tot ce-i era strain, din elementele naturii (si culturii) inconjuratoare. Tehnica e, intr-adevar, ireprosabila. Dar norocul sau si al poeziei sale nu de tehnica tine, ci de existenta. Romosan isi imagineaza ca joaca rolul bufonului, iar el e chiar bufonul. Palavrele lui de conviv si versurile fac una. Li se adauga, poeziei, zgircenia si maretia. Petru Romosan e unul din rarele personaje ale literaturii care nu-si scrie literatura, ci e scris de ea, poetul fiind numai prelungirea sau intruparea, sub chipul unui tinar meditativ cu ochelari, a unui poem de Petru Romosan."
(Florin Mugur, text prezentare pe coperta IV a voi. Rosa canina,
Ed. Cartea Romaneasca, 1982)

"Formula poetica a lui Petru Romosan apare in Comedia literaturii mai clar inclinata spre fabula si parabola, temele fiind reductibile la conditia creatorului. () Scepticismul viziunii ascunde, ca peste tot la Petru Romosan, un mare orgoliu de artist si - deci - o disperata incredere in rostul poeziei; altfel spus: cultivarea scepticismului ca afirmare prin negare! () Toata aceasta arlechinada inscenata conduce catre punctul in care cucerirea lumii e vazuta ca nebunie si poetului («mascariciului») nu-i ramine decit tacerea () E, desigur, un truc, caci despre atare situatie aflam din niste versuri totusi scrise"
(Ion Bogdan Lefter, "Forum studentesc", nr. 6/1983)

"Antologata, poezia lui Petru Romosan isi afirma si mai puternic personalitatea: pe fondul aceleiasi rostiri extrem de personale, cu repetitii retorice si enunturi apoftegmatice, temele sint mai bine puse in valoare, simbolurile se concentreaza, omogenitatea recuzitei e si mai pregnanta. () Imaginile poetului - scribul, bufonul, mascariciul, bufnita s.a.m.d. - stau in centrul unei intregi arlechinade, foarte personal inscenata, in care persiflarea si autopersiflarea, umilinta jucata, orgoliul sfidator si «obraznicia» fata de «batrinii maestri» sint moduri de afirmare indirecta a unei mari credinte in propria poezie."
(Ion Bogdan Lefter, "Viata Romaneasca", nr. 7/1983)

"aceasta poezie isi face propriu-i obiect din autoreferentialitate; poezia nu mai comunica un sens pe care sa-l decodam prin lectura sau, mai precis, aceasta nu mai urmareste un referent extern, ci se comunica pe sine ca scriitura; nu mai are in vedere in primul rind un mesaj semantic, ci transcrie programatic semnele scripturale ce fixeaza materialitatea textului. () cartea intitulata semnificativ Rosa canina se incheie in mod firesc cu «autodescrierea», dupa ce au fost asumate toate simptomele textualizante () si dupa ce a fost traversata cu gravitate de «saltimbanc» toata commedia literaturii."
(Marin Mincu, in voi. Eseu despre textul poetic, II, Ed. Cartea Romaneasca, 1986)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani