Radu Greceanu biografia
Radu Greceanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
GRECEANU Radu, se naste la c. 1655 - moare in c. . Originar din salul Greci-Dragomiresti. judetul Dimbovita.
Cronicar si traducator.
Datele biografice sint foarte putine si nesigure.
A fost, se pare, numai logofat la cancelaria domneasca, spre deosebire de fratele sau. Serban Greceanu. care va urca pe treptele inalte ale boieriei, impreuna cu acesta. in 1688, tipareste la Bucuresti prima traduce integrala a Bibliei. insotita de versuri sub semnatura proprie, ce vadesc un progres fata de cele ale lui Varlaam. in . tot impreuna cu fratele sau, traduce citeva din cuvintarile lui Ioan Hrisostomul, sub titlul Margaritare.
Precedata de versuri la stema tarii va fi si traduce dupa versiunea greceasca a lui Meletie Sirigul a Pravoslavnicei marturisiri a sabomicestii si apostolestii biserici a Rasaritului a mitropolitului Petru Movila. in versuri si tot din greceste, va talmaci si povestirea despre moartea marelui postelnic Constantin Cantacuzino. in anul 1698 apare Irad. celor douasprezece volum ale Mineelor, facuta dupa Sinaxarul grecesc si dupa Mineele besearecii ceale el ine sti, confruntata si cu cea din Viata si petrecerea sfintilor Dosoftei.
Cronica sa, cronica oficiala, menita sa consfinteasca domnia lui Constantin Brancoveanu, cu titlul elocvent incepatura istoriii vietii luminatului si preacrestinului domnului Tarii Rumanesti, Io Constantin Brancoveanu Basarab voevod a fost proiectata pentru zece ani (1688-l698), cind scrie o predoslovie. Pastrata in douazeci si doua de copii manuscrise, cronica a avut doua versiuni: una oficiala, in patruzeci si opt de capitole, inclusa in compilatia ceruta de Stefan Cantacuzino elogiind domnia lui Bran-coveanu, tiparita intii de N. Balcescu; cealalta, revizuita pentru perioada 1699-l707 din dispozitia domnului, intrucit cronica se aratase prea ingaduitoare cu adversarii sai politici, a fost continuata, in acelasi stil vehement, pina in 1714; aceasta versiune, singura integrala, transmisa intr-o transcriere de la 1730-l740, atribuita sertiarului Grigore Grcceanu, ruda a cronicarului, a fost pastrata cu grija, timp de citeva decenii, de urmasii familiei lui Branco-veanu, fiind tiparita numai in 1961.
Mare elenist, beneficiind de lecturi suficiente, Radu Greceanu va fi in primul rind un iubitor al cartii si mai putin un creator. Cronica sa demonstreaza acest lucru, eaincercind sa propunachipul unui erou structurat deseori dupa modele livresti.
Astfel, Brancoveanu este un domn exemplar, luminat, un ctitor si un organizator, singura ratiunea cea dreapta luminindu-i calea: "Caci Maria ta esti cu daruri vrednice impodobit si ai ingrijit de aceasta tara cu o asa adinca pricepere si inalta pri vighere. cu atita biindete si rabdare, pornita din sufleteasca dragoste ce ii porti, incit eu poci sa dau chezasie ca politia luminata si plina de bunatate a inalti mei tale este in adevarata asemanare cu intelepciunea lui Demo-crit, care in invataturile sale zice: «stapinii noroadelor si povatuitorii lor trebuie sa aiba in toti timpii ingrijirea ca sa se arate cu asprime catre vrajmasii tarei, iar catre supusii lor iubitori si blinzi».
Aceste virtuti le ai pe toate Maria ta pe deplin, caci ele izvorasc din intelepciunea si multa bunatate a inalti mei tale, si precum apa potoleste focul, tot asa iti poti potoli Maria ta oricind voiesti, oricit de mare minie a sufletului, incit sa nu te vezi nevoit a o lasa sa izbucneasca de la sine. Si cu aceasta idioma poti purta tronul Tarei Ungrovlahiei fara teama. Nici nuinsufli spaima supusilor Mariei tale ca alti stapinitori, caci prin dragoste i1 apropii si le indupleci sufletele supusi lor sa se domoleasca si sa-ti dea ascultare. Zice Democrit sus pomenitul ca domnul de care toti se tem, acela trebuie ca si el de toti sa se teama, si se uneste si Aristotel la aceste cuvinte zicind ca acela ce altora insufla frica trebuie si el sa se pazeasca de toti." Nu forta i se cere unui mare domnitor, ci "fapta buna", adica vocatie constructiva si spirit echilibrat: "Cu asemenea bunatati te-a impodobit pe Maria ta intelepciunea sa. Si pentru ca sa implinesti sfaturile bine-glasuito-rului Demosthene, care zice ca: stapinitorii trebuie sa fie renumiti nu pentru putere, ci pentru bunele fapte sa fie laudati, cind scapin-du-sa si den norocire a acestorasi laude sa sa invredniceasca, precum si la istoriile imparatilor pravoslavnici, ca care s-au nevoit a-si impodobi viiata cu bunele fapte, si numele au cistigat mare; nu ca doar imparatiile lor au fost mai mari decit a celorlalti imparati, ci faptele lor au fost mai mari, pentru aceia si mari s-au numit,cum marele Constandin, si marele Iustinian si altii aseminea lor." in mod firesc, toti opozantii unui astfel de domn pacatuiesc prin lipsa de intelepciune, prin trufie si usuratate, si cronicarul ii zugraveste intotdeauna in cele mai negre culori, fara a putea rivaliza insa cu geniul pamfletar al celorlalte cronici muntene. Un exemplu dintre altele: Toma Cantacuzino "fiind dara turbat de gindul trufiii si coprinsu da multa raotate si zavistie, neuitindu-se ticalosul la citi altii ca dinsul mai inainte, carii cu multe feliuri de moduri den multa lor raotate indemnindu-se spre pacostea si surparea domnului s-au nevoit, sfirsitul lor in cea mai dupa urma in ce chip si cum au fost ca cu ochii lui au vazut, cu citiva marghioli blestemati si de minte striini. cu carii viata lui isi petrecea.
Un Ghine, zic barghiol, curvariu, becisnic. blestemat, da neam mojic si foarte om spurcat, carele si ceaus ii era, si un Toderasco brat David Ceausul, neam foarte ciocoiu, scheau, varvar si plin de raotate, i Gavrila varul sau, i un Mihalache capitan cu carii sfatuindu-se si al-catuindu-se, intr-o noapte den ordie cu acestia si cu citiva slujitori si cu slugi da ale lui, o, minune! lasind cinstea, odihna, casa si jupinea-sa, ca un turbat noaptea s-au aradicat si cu acestia catre moscali au alergat, calauzindu-l da aici Mihalcea stolnecul Cindescul cu oameni da ai lui prin muntii Vrancii trecindu-l, care poate fi ca si dupa niscareva nadejdi cu firea alunecindu-se si pre fi iul sau Sarban dem-preuna cu dinsul trimisese, catre carele, o! cit de milostiv domnul s-au aratat si nu l-au spin-zurat, ci, ca cind n-ar fi fost vinovat, in seama n-au bagat intr-a lui Dumnezeu, lasindu-l, judecata, ca dupa ale lui lucruri si fapte sa-si ia plata." Opus lui Brancoveanu este Dimitrie Cantemir, aventurier nechibzuit, domn usuratic si lipsit de responsabilitate: "Adevarat ca de nu voia si mila lui Dumnezeu cu domnul si cu ticalosul acesta de pamint dinceput ar fi fost si, de nu pre domnu cu acea inteleapta chiverniseala ce au facut l-ar fi nastavit, intru mare primejdie si stingere dasavirsit ticaloasa aceasta de tara ar fi venit; precum si ticaloasa da tara a Moldovei pren becisnicia si reaoa chiverniseala a raului si nebunului domnu Dumitrasco Cantemir, la mare si infricosata robie au cazut".
Fraza lui Radu Greceanu este destul de elaborata, dovedind un efort de structurare constienta; ea are o leganare vetusta, nelipsita de un anume farmec. Iata descrierea luptei de la Stanilesti: "Si asa dupa ce au inserat. inceput-au a sa trage noaptea inapoi; spre luni toata noaptea si a doao zi pin-in neamiezi. nu departe da conacul ce mai sus se-au zis, ci ca la un ceas si jumatate, pin' la un loc ce sa chiama Stanilesti, si acolo pa linga Prut tabarind si pa da toate partile, da o parte de turci, daspre alta da tatari, despre alta parte da sfezi. Iesi si cazaci, carii era cu craiul sfetescu, si intr-atita strimtoare pa moscali ii avea, cit da catre nici o parte nu putea sa iasa nimenea din tabara nici macar pentru pasiunea dobitoacelor. insa asa ocoliti aflindu-se si da toate partile stenahorisiti, iar da luni din na-miezi, pina marti la vreme da prinzul mic nu au contenit din foc nicidacum, pina ce si din santurile ce noaptea turcii facuse, cu granatele i-au scos. in cea mai dupa urma insa, vazind moscalii multimea turcilor si strimtoarea locului unde ei era tabariti si flaminzia, atit a cailor cit si a lor, da vreme ce caii ajunsese da-si minca coadele si coamele si rodea polocosurile dupa la cara si intr-o parte le murea caii, intr-alta parte slujitorimea, unde sa facuse si putoare foarte groznica nesuferita da mortaciune, care aceste nevoi toate moscalii vazind si pierzarea lor inaintea ochilor avind-o, [] in temeerea ceia ce mai nainte da turci avea, la groaznica infricosare ticalosii au venit (vedeti, o, cititorilor! lucrurile cele fara da sfat cite rele si primejdii aduc)". Dar permanenta admiratie, nenuantata adresata eroului sau. notatia amanuntita ca de jurnal intim a tuturor miscarilor domnitorului, fraza lipsita de culoare, ineaca pina la urma cronica lui Radu Greceanu in monotonie.
OPERA:
Stihuri 8 asupra stemei prea luminatului si inaltatului Domn loan Sarban C. B. Voievod, in Biblia, Bucuresti, 1688;
Versuri politice 8 asupra stemelor luminatului si inaltatului Domn Io Con-standin Basaraba Voievod, den mila lui Dumnezau Domn si obladuitori a toata Tara Romaneasca si Catra de bine voitoriul cititori (in colab. cu Serban Greceanu), in voi. Margaritare adeca Cuvinte de multe feliuri a celui intru sfinti Parintelui nostru loan Arhiepiscopul Tarigradului a lui Zlatoust, Bucuresti, 1691;
Versuri politice 8 asupra stemei prea luminatului si inaltatului Domn Io Constantin Basarab Voievod;
Prea luminatului, prea inaltatului si prea slavitului. den mila lui Dumnezau Domn si obladuitori toatei Tarii Rumanesti loan Constantin B. Basarab Voievod;
Catra cetitoriul pravoslavnic, in voi. Petru Movila, Pravoslaviucamarturisire a sobornicestii si apostolestii Bcsericii Rasaritului, Buzau, 1691;
Stihuri politice 10 asupra stemei prea luminatului, slavitului si blagocestivului Io Constantin B. Basaraba Voievoda, in voi. Mineie, Buzau, 1698-l699;
Istoria Tarii Romanesti de la 1680-l700, ed. ingrijita de N. Balcescu, in Magazin istoric pentru Dacia, II (Din cronicile Tarii Romanesti), 1846 (alte ed.: Cronicarii Tarii Romanesti, II, 1847;
Istoria Moldo-Romaniei,U, 1859);
Bibliografia romaneasca veche. 1508-l830,1, intocmita de I. Bianu, N. Hodos si D. Simonescu, Bucuresti, I, ,1903;
Viata lui Constantin voda Brancoveanu de Radu vel-logofat Grecianu,_cd. ingrijita de St. D. Greceanu, Bucuresti, 1906;
incepatura istoriii vie(ii luminatului si preacresfinului domnului Tarii Ru-manesti Io Constantin Brincoveanu Basarab voievod, da cfnd Dumnezeu cu domnia l-au incoronat, pentru vremi le si intimplarile ce in pamintul acesta, in zilele Marlei-sale s-au intiiuplat, in voi. Cronicari munteni, ed. ingrijita de M. Gregorian. Studiu introductiv de E. Stanescu, Bucuresti, 1961;
Istoria domniei lui Constantin Basarab Brancoveanu voievod (I68S-I7I4), ed. ingrijita si introducere de Aurora llies, Bucuresti, . Traduceri: Biblia. in colab. cu N..Milescu Spatarul, Dosoftei, Serbau Greceanu, Bucuresti, 1688;
Margaritare adeca Cuvinte de multe feliitri a celui intru sfinti Parintelui nostru loan Arhiepiscopul Tarigradului a lui V.la-toitst, in colab. cu St. Greceanu, Bucuresti, 1691 (ed. II, 1746);
Petru Movila, Pravoslavnica marturisire a sobornicestii si apostolcstii Besericii Rasaritului, in colab. cu St. Greceanu, Buzau, 1691;
Mineie, Buzau, 1698-l699;
Poveste de jale si pre scurt asupra nedreptei morti a preacinstitului Con-standin Cantacuzino, in voi. li. Virtosu, O povestire inedita in versuri despre sjirsitul postelnicului Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1940 (ed. noua, in voi. Cronici si povestiri romanesti versificate - sec. XVII- XVIII. ed. ingrijita si studiu introductiv de D. Simoneseu, 1967).
|
REFERINTE CRITICE:
N. lorga. Ist. IU. rom.. II: N.Cartojan, Istoria-, III;
Al. Piru, Literatura;
G. Ivascu, Istoria;
D. H. Mazilu, Cronicari munteni. 1978.
|
