Radu Teposu biografia




Radu Teposu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

TEPOSU RADU G.
Critic si istoric literar, eseist.
De asemenea, publicist.

S-a nascut la 19 aprilie 1954 in comuna Sirnea (Brasov) si a decedat intr-un accident auto la 5 noiembrie 1999, pe soseaua dintre Brasov si Risnov.

Se tragea dintr-o familie de preoti cu veche traditie, slujitori ai bisericii din Sirnea inca din secolul XIX.

A fost fiul lui Gheorghe Teposu, tehnician veterinar, si al Mariei Teposu (nascuta Dudu), casnica. Dupa absolvirea Liceului "Andrei Saguna" din Brasov (1973), se inscrie la Facultatea de Filologie a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, obti-nind diploma de licenta in . In perioada studentiei este membru si coordonator al cenaclului "Echinox", secretar general de redactie al revistei "Echinox" si membru fondator al grupului literar-artistic "Ars amatoria".

Dupa absolvirea facultatii s-a stabilit in Bucuresti.

A lucrat ca profesor navetist in judetul Giurgiu, redactor la revista "Flacara", apoi la "Viata studenteasca" si "Amfiteatru", devenite, dupa, 1990 "Cuvintul".

Va fi director al acesteia din urma si al cotidianului "Clipa" din Baia Mare (precum si actionar la ambele). Ca director la "Cuvintul" a coordonat si saptaminalul "VIP". A debutat publicistic in revista "Echinox" (1975) cu un articol despre L. Blaga. Dupa colaborarea la Scriitori romani. Mic dictionar (Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1978), volum coordonat de Mircea Zaciu, debuteaza editorial cu eseul Viata si opiniile personajelor (Ed. Cartea Romaneasca, 1983). Colaboreaza cu articole critice si eseuri la: "Echinox", "Steaua", "Tribuna", "Familia", "Amfiteatru", "Romania literara", "Luceafarul", "Viata Romaneasca", "Caiete critice" (supliment al "Vietii Romanesti"), "Contemporanul", "Orizont", "Ramuri", "Convorbiri literare", "Astra", "Tomis", "Flacara", "Viata studenteasca", "Tribuna Romaniei", "Curierul romanesc", "Cuvintul", "Nouveaux Cahiers de l'Est" (Franta) s.a.

Dupa debut, publica urmatoarele volume: Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua (Ed. Eminescu, 1993); Suferintele tinarului Blecher (Ed. Minerva, 1996). A colaborat la alcatuirea Dictionarului Scriitorilor Romani coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu (Ed. Fundatiei Culturale Romane, volum I, 1995; volum II, 1998) si la Dictionarul esential al scriitorilor romani, aceiasi coordonatori (Ed. Albatros, 2000).

A fost distins cu urmatoarele premii: premiul revistei "Contemporanul" (1993), premiul revistei "Poesis" (Satu Mare, 1993), premiul "Paula" pentru critica si istorie literara (Brasov, 1993).

A calatorit ca turist sau la diferite manifestari literare in Uzbekistan (1986), Rusia (1986), Bulgaria (1987, 1993), Franta (1991, 1993), Suedia (1991, 1995), Norvegia (1991), Ungaria (1991, 1994, 1998), Anglia (1992), Germania (1993), Ucraina (1993), Cehia (1994), Italia, Austria (1994), Republica Moldova (1994), Danemarca (1998), SUA (1998, 1999), Elvetia (1999).

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO.

Au formulat opinii critice asupra cartilor autorului: Gheorghe Grigurcu -"Viata si opiniile personajelor" de Radu G. Teposu ("Familia", 1984); Nicolae Manolescu - Emanciparea personajului ("Romania literara", nr. 2/1984); Mircea Iorgulescu - Metacritica ("Flacara", 1984); Val Condurache - Viata din carti ("Convorbiri literare", 1984); Adrian Marino - Procedee critice si literare ("Tribuna", 1985); Ion Bogdan Lefter - Analiza sau sinteza? ("Amfiteatru", nr. 9/1986); Mircea Mihaies - Discretia freneziei ("Orizont", 1987); Al. Cistelecan ("Cuvintul", 1993); Marcel Pop Cornis -Rom an ia n Post mo dernism: the Politics of Poetics (in volum Postmo-dernism. An International History, editori Dowe Fokkema & Hans Bertens, 1994); Laurentiu Ulici - Un "stop-cadru" cit un film ("Romania literara", 1994); Ion Simut (in volum Critica de tranzitie, Ed. Dacia, 1996); Stefan Borbely (in volum Xenograme, Ed. Cogito, 1996); Gabriel Dimisianu -Critica si confesiune ("Romania literara", 1997); Oana Caftangioglu - Un debut recuperat ("Paralela45", nr. 1/1997) s.a.

Referinte critice:


"Radu G. Teposu este unul dintre criticii cei mai promitatori ai generatiei tinere. Viata si opiniile personajelor se citeste pe nerasuflate. Autorul realizeaza o combinatie eficienta de analiza si teorie, folosind bine si achizitiile recente ale naratologiei si staruind cit e necesar (uneori ceva mai putin) pe caracterizarea personajelor."
(Nicolae Manolescu, "Romania literara", 1984)

"Amanuntul ca Radu G. Teposu este () la prima lui carte () are o importanta strict administrativa si pur formala. Criticul nu este un debutant. El stapineste mai ales un mod propriu, temeinic articulat, de a gindi literatura si de a scrie critica, nu doar o metodologie si un limbaj specifice indeletnicirii (care pot fi, si sint adesea, insusite mecanic si exterior). Are, cu alte cuvinte, talent critic, insusire rara, mult mai rara decit talentul asa-zicind «literar»."
(Mircea Iorgulescu, "Flacara", 1984)

"Foiletonistica lui R.G. Teposu, foarte bogata, a decantat calitatile sale de prim ordin: vocatia analizei concentrate (), iar in plan stilistic atractia similara pentru judecata scurta, prin formule definitorii de tip «artist», la calea jumatate intre eleganta preciziei lovinesciene si gratuitatea jongleriei cali-nesciene. in ipostaza de cronicar, Teposu si-a clarificat - in genere -inzestrarea de pragmatician, dedicindu-i-se. Scriind mult si despre carti de tot felul (), si-a accentuat si inclinatia ironica, subtila, in varianta unei subtextuale «mizantropii» critice, utile in articolele despre autori subtirei si despre carti contestabile, dar cu efecte oscilante in comentarea scriitorilor valorosi, in legatura cu care rosteste riscante propozitii cu doua taisuri (). Punind laolalta dalele oferite de Viata si opiniile personajelor si de articolele lui Radu G. Teposu, il vad capabil de spectaculoase panorame obtinute prin juxtapunere de analize, conform modelului calinescian, fata de care si-a marturisit adeziunea intr-un text () intitulat pe masura actualei sale viziuni ironice (daca mi se permite: «tepoase»!) asupra obiectului profesiunii sale: Comedia literaturii!"
(Ion Bogdan Lefter, "Amfiteatru", nr. 9/1986)

"Partea cea mai temeinica a cartii Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua e cea rezervata analizelor propriu-zise, Radu G. Teposu dovedindu-se aici chiar autorul predestinat. intre toti criticii generatiei, el e singurul in stare sa-si tina calitatile in echilibru, nepermitind nici uneia sa se manifeste in exces. () Percutante, lovind drept in intimitatea operei, stralucitoare si seducatoare, aceste analize isi asuma, tocmai din cauza calitatii lor, un mare risc: acela de a impune o imagine ce va zadarnici eforturile evolutive."
(Al. Cistelecan, "Cuvintul", 1993)

"Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua
poate fi cu greu subsumata unor definitii simplificatoare. () ea este o carte de autor, in masura in care transcrie o optiune existentiala. () Istoria e un jurnal participativ indirect, scris din interior de un om caruia poti sa-i reprosezi orice, dar mai putin absenta unui spirit critic de exceptie"
(Stefan Borbely, in voi. Xenograme, Ed. Cogito, 1996)

"Este de o speta rara, la noi, aceasta critica de aspect confesiv si etic, marturisind, in cazul de fata, ca autorul eseului despre Blecher nu a cazut din intimplare pe subiectul sau, ci condus de afinitati."
(Gabriel Dimisianu, "Romania literara", 1997)











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani