Radulescu Codin Constantin biografia




Radulescu Codin Constantin opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RADULESCU-CODIN Constantin (prenumele la nastere: Constantin Radu), se naste la 1 nov. 1875, Zgripcesti, comuna Beleti-Negresti, Topoloveni, judetul Arges - moare in 29 mart. 1926, Priboieni, judetul Arges. Culegator de folclor, folclorist si etnograf.

Fiul lui Radu Uta si al Stanei (n. ?), tarani. Scoala primara la Zgripcesti si Pitesti; scoala normala la Bucuresti si Cimpulung-Muscel (ultimii ani scolari, 189l-l896). invatator la Priboieni (din 1897), revizor scolar al fostului judetul Muscel (1914-l926). Debut cu poezia populara Fata si cucul in Convorbiri literare (1896). Debut editorial cu culegerea de colinde, doine, hore, balade Din Muscel. Cintece poporane (1896). Conduce: Gazeta taranilor din Muscel (1920-l921), Prietenul 'nostru (191l-l918; 1923-l926).

Colaboreaza la Albina, Amicul tinerimii. Convorbiri literare, Caminul nostru, Ion Creanga, Foaia poporului. Muscelul, Neamul romanesc, Neamul romanesc literar, Samanatorul, Ramuri, Revista poporului. Sezatoarea, Tribuna invatatorilor, Viitorul Muscelului, Vremea noua. Calendar „Ion Creanga", Scoala poporului.

Foaia interesanta, Calendarul gospodarilor. Calendarul poporului, Calendarul poporului roman, Calendarul satenilor, Calendarul Societatii pentru cultura si literatura romana din Bucovina etc. Culegator eminent, Radulescu Codin Constantin a transcris „vorba cu vorba", intr-o indelungata activitate, proza dar si lirica populara indeosebi din Muscel, adunate in citeva culegeri dintre care de referinta este Din Muscel. Cintece poporane (1896), din care a aparut doar un prim voi., alaturi de opera vietii sale, Cintece si descintece ale poporului, bogata colectie folclorica, tiparita postum (in 1986).

A redactat, de asemenea, monografii folclorice ale unor sate (Monografia comunei Priboieni-Muscel, 1904; Muscelul nostru. Comuna Corbi si locuitorii sai, 1922), dar si o lucrare de teorie folclorica (Comorile poporului. Literatura, obiceiuri si credinte, 1906), nu neaparat originala, dar relevind o buna orientare in domeniu.

R.-C. se situeaza pe traseul care duce de la admiratia literara a folclorului, specifica scolii romantice (V. Alecsandri s. a.) la precursorii cercetarii stiintifice a acestuia (Odobescu , Hasdeu ). Profesorul sau de istorie si romana, Gh. Sapcaliu, un erudit, fost student al lui Odobescu si Hasdeu , a inculcat elevului sau citeva bune deprinderi investigative, consolidate apoi in compania lui G. Weigand: abordarea creatiei populare din punct de vedere istoric, geografic si etnografic, conceperea folclorului ca document (incluzind creatii anonime, dar si neanonime, devenite insa populare), respectarea autenticitatii, desi Radulescu Codin Constantin nu stenografiaza, ci repovesteste textele in maniera populara („am cautat sa le scriu totusi in felul cum le spun povestitorii"). Acest normalian pasionat si robace a cules folclor preponderent din judetul Muscel, dar si din alte zone (Dimbovita, Dolj, Constanta, Ialomita, Ilfov, Mehedinti, Tutova, Roman, Vilcea, Arges, Oltenia, Banat, Bucovina), fiind, de asemenea, autorul a trei monografii rurale (despre comunele Priboieni, unde a profesat, Corbi si Dragoslavele).

Culegerile lui, cu consemnarea variantelor mai importante (unele necunoscute), note, glosare, formeaza substanta citorva volume de dimensiuni modice (Dafii, snoave si povesti, 1904; Legende, traditii si amintiri istorice adunate din Oltenia si Muscel, 1910; ingerul romanului, 1913; Fat-Frumos, 1914; Vine roata la stirbind, 1914; Chira Chiralina, 1916; Schite si povesti, 1916; Cintece de razboi zise de flacai si fete intre 1914-l919, 1919; Cojocul lui Saracila, 1925; Cal de Zmeu, Leu-paraleu si alte povesti, 1926; Nevasta lenesa si alte povesti, 1926; Literatura, traditii si obiceiuri din Corbii-Muscelului, 1929; Din trecutul nostru, f. a.), predilectia lui mergind spre expresiile epice ale folclorului, balade, legende, povesti, dar nu ignora nici formele lirice (colinde, hore, doine, strigaturi, cintece batrinesti, inclusiv o tipologizare a celor din urma).

Faptul e relevat si de un masiv manuscris din 1913, Cintece si descintece ale poporului, aproape 1000 de pagini, aparut de abia in 1986, veritabila arhiva a folclorului muscelean, opera capitala a lui Radulescu Codin Constantin Teoreticeste, Radulescu Codin Constantin ne apare ca un prozelit al scolii romantice (conceptia lui sta sub tutelajul ideilor lui Alecsandri, Eminescu, Sismanoff, Mickiewicz s. a.), pozitie sesizabila in volumul Comorile poporului. Literatura, obiceiuri si credinte (1906), in care descoperim intr-un excurs compilativ suma conceptelor tipice: folclorul - document artistic al geniului nostru, al unitarii lui spirituale, contributia lui la sustinerea dreptului la unitate politica, importanta factorului colectiv in geneza folclorului, evidentierea rolului educativ-patriotic al acestuia - expresie a caracterului national, in esenta o calda pledoarie pentru valoarea folclorului. Radulescu Codin Constantin si-a fixat un loc in istoria folcloristicii noastre prin rodnica sa activitate de culegator (cea mai bogata colectie de povesti populare din Muntenia), in respectul citorva norme stiintifice (principiul de clasificare adopta modelul lui G. Dem. Teodorescu), rigoare, profesionalism, grija pentru puritatea limbii etc. Contributia covirsitoare a acestui harnic folclorist-in-vatator (a avut sprijinul ministrului Spiru Haret, al lui N. lorga si I. Bianu) depaseste aparenta unui ingust provincialism, cantonat doar la zona subcarpatica - judetul Muscel, intemeiat pe o vasta viziune folclorica, Radulescu Codin Constantin a salvat din „valmasagul uitarii" materiale folclorice. nepretuite, parte din „sfintele comori" ale poporului. Alaturi de V. Alecsandri , G. Dem. Teodorescu , Simion Florea Marian si Tudor Pamfile , Radulescu Codin Constantin face parte dintre culegatorii si folcloristii romani importanti, fiind unul dintre ctitorii domeniului.

OPERA:
Din Muscel. Cintece poporane, cu o scrisoare a lui G. Cosbuc, I, [Bucuresti], 1896;
O seama de cuvinte din Muscel, cu o introducere de dr. Gustav Weigand, Cimpulung, 1901;
Monografia comunei Priboieni-Muscel, Cimpulung, 1904;
Teatru satesc, Cimpulung, 1904 (in colab.);
Dafii, snoave si povesti, Craiova, 1904 (in colab.);
Comorile poporului. Literatura, obiceiuri si credinte, Cimpulung, 1906 (ed. II, 1930);
Cuvintari pentru popor dupa programa oficiala a cercurilor culturale, Cimpulung, 1906 (ed. II, f. a.;
ed. HI, 1927, premiata de Acad. Romana);
Sarbatorile poporului, cu obiceiurile, credintele si unele traditii legate de ele. Culegere din partile Muscelului, Bucuresti, 1909 (in colab.);
Legende, traditii si amintiri istorice adunate din Oltenia si din Muscel, Bucuresti, 1910;
Cintece voinicesti si ostasesti alese din colectiile culese de ~, St St. Tutescu si G. T. Kirileanu, Bucuresti, 1910;
Ingerul romanului. Povesti si legende din popor, Bucuresti, 1913;
Fat-Frumos. Povesti, Bucuresti, [1914];
Vine roata la stirbina. Povesti, snoave si legende, Bucuresti, [1914];
Chira Chiralina. Cintece batrinesti, Bucuresti, 1916;
Schite si povesti, Bucuresti, [1916], (in colab.);
Cintece din razboi zise de flacai si fete intre 1914-l919, Cimpulung, 1919 (ed.II, I-II, 1925);
Muscelul nostru. Lamuriri asupra rostului si cuprinsul monografiei judetului si a celor 23 de comune, Cimpulung, 1922;
Muscelul nostru. Comuna Corbi si locuitorii sai. Istoric si legende, intindere, populatiune. Portul, cintece, obiceiuri. Situatia economica. Administratia si justitia. Starea morala, culturala si sociala. Corbenii in timpul razboiului, I, Cimpulung, 1922 (ed. II, 1929);
Dragoslavele. Trecutul comunei (istoric, legende, acte vechi). Descrierea fizica. intindere si populatiune. Situatia economica, etnografie. Administratia si justitia. Starea morala, culturala si sociala, Cimpulung, 1923 (in colab.);
Cojocul lui Saracita. Povesti alese din culegerile mele, Bucuresti, 1925 (ed. II, 1929);
Cimputungul-Muscelului. Istoric si legendar, Cimpulung-Muscel, 1925;
Cal de Zmeu, Leu-paraleu si alte povesti, legende, pilde, snoave din popor. Bucuresti, 1926;
Nevasta lenesa si alte povesti, legende, pilde, snoave din popor. Bucuresti, 1926;
Literatura, traditii si obiceiuri din Corbii-Muscel.lui, Bucuresti, 1929;
Din trecutul nostru. Legende, traditii si amintiri istorice, Bucuresti, f. a.;
Povesti, ed. ingrijita si prefatata de V. Ene, Bucuresti, 1957;
Literatura populara, I, Cintece si desctntece ale poporului, studiu introductiv de D. Simonescu, ed. critica de I. Serb si Florica Serb, Bucuresti, 1986.


REFERINTE CRITICE:
I. Bianu, in Analele Academiei Romane, seria II, tom XXIX, 1907;
G.(iorgio) P.(ascu), in Viata Romaneasca, nr. 4, 1910;
V. Bogrea, in Dacoromania, III, 1922-l923;
St. St. Tutescu, Folcloristii nostri. Biografii si portrete, 1923;
N. Iorga, in Revista de istorie, IX, 1923;
idem, in Revista de istorie, nr. l-3, 1924;
idem, in Traista cu povesti, nr. 9-l2, 1926;
idem, in Tudor Pamfile, IV, 1926;
I. Rautescu-Dragoslavele, ibidem, IV, 1926;
G. Nicolaescu, La moartea lui C. Radulescu-Codin, 1926;
D. Simonescu, in Sezatoarea, nr. l-2, 1927;
E. Petrovici, in Dacoromania, V, 1927-l928;
St. Pascu, ibidem, VI, 1929-l930;
D. Gazdaru, in Arhiva, nr. 3-4, 1929;
M. Robea, in Cultura poporului, nr. 5, 1956;
idem, in Secera si ciocanul, nr. 741, 1956;
D. Simonescu, in Revista de folclor, nr. 4, 1957;
idem, in Revista de etnografie si folclor, nr. 4, 1958;
M. Robea, in Revista de folclor, nr. 4, 1958;
I. Apostol Popescu, in Steaua, nr. 8,1958;
Al. I. Amzulescu, in Studii de folclor si literatura, 1967;
D. Udrescu, in Arges, nr. 1, 1968;
Gh. Vrabie, Folcloristica romana, 1968;
O. Barlea, Istoria folcloristicii romanesti, 1974;
I. Cruceana, in Albina, nr. 1, 1976;
I. Datcu, Sabina C. Stroescu, Dictionarul folcloristilor, 1979;
I. Cruceana, Momente si figuri argesene, 1980;
S. Voinescu, Argeseni in spiritualitatea romaneasca, 1980.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani