Radulescu Marta biografia

Radulescu Marta




Radulescu Marta opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RADULESCU Marta D., se naste la 24 apr. 1912, Pitesti - moare in . Prozatoare. Fiica prof. Dan Radulescu. Liceul la Cluj. Urmeaza, fara a le termina, cursurile Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti.

Debutul publicistic cu poezia Vorbind cu luna, in Dimineata copiilor, nr. 272, . Debut editorial cu volum de schite Clasa VII A (1931).

Colaboreaza la Gindirea, Viata literara, Ideea literara. Realitatea ilustrata, Societatea de miine. Autoare a romanelor Sint studenta! (1933), Sa ne logodim! (1934) si Streina (1940), prima parte dintr-un proiectat ciclu, Ferentarii, neterminat. Voi. Margele de maces (1931) cuprinde „povestiri din vacanta" si versuri de nivel mediocru.

A publicat basme pentru copii, scrise intr-o maniera poetizanta pretentioasa (Cartea celor 7 basme, 1934).

„Schitele usoare" din Clasa VII A (1931) creioneaza, in tuse rapide, fara mult relief, dar agreabile prin usurinta nonsalanta a desenului, atmosfera vietii scolare. Portrete caricaturale de dascali (doamna Giuvea - „Moima"; popa Mucius Vulcan - „Bampiru"; directorul -„mos Diri"; doamna Socaciu - „Aspida"; domnisoara Marcut - „Microscopica"), pacate si ticuri belferesti mai degraba inofensive, intimplari hazlii, siluetele abia schitate ale citorva colege reprezinta materialul asupra caruia se exerseaza o perspectiva unilaterala: gluma, badinajul, farsa (exceptiile, putine, genereaza false puseuri liricoide sau filosofarde). Verva usoara, vioaie, spumoasa vizeaza exclusiv divertismentul.

Limbajul ardelenesc - componenta esentiala a comicului verbal - parodiat grosolan si fara acuratetea transcrierii fonetice a vorbirii lui Marius Chicos Rostogan, apare cind ingrosat pina la falset, cind inautentic. Sub estompa nostimadei amuzante si a pitorescului de limbaj, caricatura isi pierde angulozitatea taios-malitioasa, devenind inscenare bufa. Impresia generala este de impertinenta usor rizgiiata, dar indeobste simpatica, de „copil teribil". in „reportagiile fanteziste" din Sunt studenta! (1933), care configureaza, conform precizarii din subtitlul editiei a doua, un „jurnal de universitate", maniera ramine aproape neschimbata, romanul dovedindu-se in realitate o alta suita de „schite usoare". Componenta temperamentala, ireverenta mentinuta la suprafata lucrurilor, ghidusa, hazlie este aici alterata de unele - nedisimulate - accese de grandomanie ale autoarei, cu trimitere directa la succesul inregistrat de primul sau volum. Cu efecte dezastruoase pe plan estetic, infatuarea alimentata de aceleasi aluzii transparent autobiografice ia proportii in romanul Sa ne logodim! (1934), concretizindu-se intr-un subiect optimist pina la limita ne verosimilului.

Mediocra liceana Cristea Dorina se dovedeste, in fapt, un talent nativ atit de robust, incit, dispensindu-se de minime studii de specialitate, cunoaste peste noapte notorietatea internationala. Succesului fulminant obtinut la Salonul Oficial de la Paris ii urmeaza unul la fel de rasunator in tara; ambele fiind validate nu numai de corul specialistilor reuniti intr-o suspecta unanimitate, ci si, nu in ultimul rind, de un spectaculos bilant financiar. Complementar, cuceririle amoroase ale eroinei cunosc aceeasi succesiune abundenta si vivace. Net depasita de experienta romanesca, autoarea isi pierde verva sprintena care facea savoarea schitelor de debut

OPERA:
Clasa VII A. Schite usoare, Craiova, 1931 (ed. n, 1933;
ed. III,'Bucuresti, 1933);
Margele de maces. Povestiri din vacanta, versuri si proza, Craiova, 1931;
Sint studenta! Reportagii fanteziste. Bucuresti, 1933 (ed. II, 1933;
ed. IV, 1934);
Cartea celor 7 basme. Bucuresti, 1934;
Sa ne logodim!, roman. Bucuresti, 1934;
Ferentarii, voi. I, Streina, roman, Bucuresti, 1940.


REFERINTE CRITICE:
C. Panaitescu, in Facla, III,' nr. 695, 1933;
Al. Robot, in Rampa, nr. 4607, 1933;
D. Vrinceanu, in Curentul, nr. 1964, 1933;
Pavel Dan, in Abecedar, nr. 49-52, 1934;
P. Daniel, in Epoca, nr. 1603, 1934;
O. Sireagu, Noua lirica ardeleana, 1935;
E. Lovinescu, Istoria;
D., in Actiunea, nr. 62, 1940;
Perpessicius, Opere, VI;
VII;
A. Sasu -Mariana Vartic, Romanul romanesc, III.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani