Rapeanu Valeriu biografia

Rapeanu Valeriu




Rapeanu Valeriu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RAPEANU Valeriu, se naste la 28 sept. 1931, comuna Ploiestiori, judetul Prahova. Eseist, critic si istoric literar.

Fiul lui Gheorghe Rapeanu si al Anastasiei (n. Stanescu), invatatori.

Liceul „Sf. Petru si Pavel" din Ploiesti (1942-l950), dupa care urmeaza cursurile Facultatii de Lb. si Literatura Romana din Bucuresti (1950-l954). Redactor la Gazeta literara (1954-l959), Luceafarul (1959-l962), apoi re-dactor-sef adjunct la Sclnteia (1962-l969). Vicepresedinte al Comitetului de Radio si Televiziune (1970-l972); director al Editurii Eminescu pina in .

Debuteaza in Gazeta literara (1954). Debut editorial cu un volum despre George Mihail Zamfirescu (1958), urmat de un alt studiu monografic: Alexandru Vlahuta si epoca sa (1966).

Publica eseuri (Noi si cei dinaintea noastra, 1966; Interferente spirituale, 1970; Pe drumurile traditiei, 1973; Interpretari si intelesuri, 1975- Cultura si istorie, I-IIl', 1979-l989; Tarimul unde nu ajungi niciodata, 1982; Memoria si fetele timpului, 1983; Scriitori dintre cele doua razboaie mondiale, 1986) si note de calatorie (Calator pe doua continente, 1970). A ingrijit antologiile: Dramaturgia romana contemporana, I-II (1964) si O antologie a dramaturgiei romanesti 1944-l977, I-II (1978). A prefatat volum ale unor scriitori romani si ale unor scriitori straini tradusi in romaneste, precum: Aurel Baranga , N. Barbu, Pierre de Boisdeffre, Ion Brad , Panait Cerna , Petru Comarnescu , Cella Delavrancea , Nicolae Deleanu, Bulent Ecevit, Yves Gandon, Virgil Gheorghiu , Ren6 Huyghe, N. Iorga , Al. Kiritescu , Fr. Mauriac, Marcel Mihailovici, Fanus Neagu , I. Peltz , Victor Ion Popa , C. Radulescu-Motru, Paul Surer, T. Teodorescu-Braniste , C. Toiu, Al. Vlahuta, Gh. Zamfir si G. M. Zamfirescu .

Debutul editorial al lui R„ schita monografica George Mihail Zamfirescu (1958), anunta o constanta intre variatele preocupari ale criticului si istoricului literar: teatrul -interbelic si contemporan - si lumea lui. Vocatia ideatica, inapetenta pentru modul speculativ-digresiv il orienteaza pe Rapeanu Valeriu spre o continua si riguroasa problematizare, astfel incit metoda delimitarii tezei de demonstrat e rareori incalcata.

Argumentatia, ca procedeu, converteste timbrul rechizitorial, tributar epocii, intr-un reflex de rationare. Corolarul judecatilor de valoare se vrea dur, insa fundamentat. Problemele-cheie - distinctia periferie-mahala, in plan sociologic si literar, psihologia personajelor in Domnisoara Nastasia, repertoriul teatral interbelic s.a. sint reluate intr-un studiu din volumul Interpretari si intelesuri (1975). O a doua monografie, Vlahuta si epoca sa (1966), marcheaza o noua zona de interes: cultura romana la cumpana secolelor XIX-XX.

Aici Rapeanu Valeriu acorda o atentie sporita vederii panoramice, articulatiilor ansamblului. Deschiderea biografiei catre fundalul istoric decurge firesc din necesitatea de a-si intelege eroul si de a-l face inteles, fiindca „Vlahuta se defineste ca un om al timpului sau", centru perspectival optim pentru ambitusul cultural, politic si social, prin fervoarea cu care, om si opera, au cautat fluxul evenimentelor, prin dedicarea civica, prin contactele cu marii oameni ai vremii, precizate analitic in capitolul Prieteni si neprieteni. Ca biograf, Rapeanu Valeriu evita romantarile simpatetice, mentinindu-se cu sobrietate in granitele adevarului probant, pentru elucidarea caruia foloseste un bogat arsenal de documente, inspirat corelate. Cu Noi si cei dinaintea noastra (1966), R, deschide seria volumelor compozite, rod al scrisului mai mult sau mai putin ocazional: prefete, recenzii, note de calatorie, reimprospatari ale unor studii anterioare, articole doctrinare etc. Retine atentia, din acest volum, o indreptatita pledoarie pentru poezia lui D. Anghel . Tentatia descoperirii unui saeculum in spatele operelor reapare in volumul Interferente spirituale (1970), in studiul despre Primul razboi mondial si sensul lui in cultura noastra, fina analiza a starii de spirit generata de momentul 1918 reliefata edificator prin contrast cu 1877, sau chiar in O privire asupra teatrului francez contemporan, unde intereseaza mai putin valorile manifeste, cit cimpul tensiunilor ideologice si estetice subiacente lor, confruntarile axiale pe care le semnaleaza. O bogata serie de dezbateri in Pe drumurile traditiei (1973), Interpretari si intelesuri (1975) si Cultura si istorie, I (1979) aduc binevenite sugestii pentru o eventuala sociologie teatrala.

Desi de o remarcabila acuitate in detectarea punctelor nevralgice -catihetice in maniera de a fixa dilemele sub forma jocului monologic intrebare-raspuns -, ele ramin totusi luari de pozitie, atitudini cautindu-si obiectivarea intr-o ireprosabila logica a bunului-simt. Volumul Pe drumurile traditiei inaugureaza seria exegezelor mai substantiale ce complinesc merituoasa munca de editare a scrierilor lui Iorga . Memorialistica, formatia ideologica, rolul in indrumarea miscarii samanatoriste, idealul uman al lui Iorga sint teme ce reapar in Interpretari si intelesuri, Cultura si istorie, 1 si II (1981). Liber de inhibitii bibliografice, Rapeanu Valeriu e atras primordial spre intelegerea omului, in a carui „filosofie practica" urmareste motivatia optiunilor ideologice si culturale. ii radiografiaza „complexele dominante", fara poza demitizatoare, elogiindu-i, in schimb, rara abnegatie civica. Studiile sint comprehensive, repere cardinale in vastitatea domeniului prin siguranta cu care conduc spre esenta. Eseul Gh. I. Bratianu, din Cultura si istorie, II, reinterpreteaza, printr-un minutios examen al materialului documentar, omul politic si antepune, supralicitind, opera lui istorica unui Blaga , Dumezil, Mircea Eliade , Jung sau Kerenyi, reclamindu-i intiietatea in intelegerea dialecticii istorie-traditie. Scurte escapade dincolo de literatura, in muzica si artele plastice, dezvaluie atractia deschiderilor, lipsite de diletantism, pentru spiritul interogativ al criticului. Calator pe doua continente (1970) si Tarimul unde nu ajungi niciodata (1982) reproduc itinerarii turistice ori livresti sau, ades, deopotriva turistice si livresti. in urma unor intilniri „pe viu" sau doar prin lectura, Rapeanu Valeriu, inzestrat cu gust si luciditate, scrie degajat si sugestiv despre personalitati de prim rang din literatura si arta contemporana universala. Lumea e recreata academic, mereu sub dominatia vreunei idei care ordoneaza atingerea cu realitatea, devitalizind-o. Relatie de calatorie sau exegeza critica, textul lui Rapeanu Valeriu practica aceeasi austeritate a limbajului, refractara seductiei cuvintelor si orientata spre ordonare ideatica si limpezime expozitiva, desi un anume apetit al cuvintului ales, protocolar, nu-i e strain.

OPERA:
George Mihail Zamfirescu, studiu monografic, Bucuresti, 1958;
Alexandru Vlahuta si epoca •»• "monografie. Bucuresti, 1966;
Noi si cei dinaintea noastra, eseuri,-Bucuresti, 1966;
Calator pe doua continente, note de calatorie, Bucuresti, 1970;
Interferente spirituale, eseuri, Bucuresti, 1970;
Pe drumurile traditiei, eseuri, Bucuresti, 1973;
Interpretari si intelesuri, eseuri, Bucuresti, 1975;
Cultura si istorie, I-III, eseuri, Bucuresti, 1979-l989;
Tarimul unde nu ajungi niciodata, eseuri. Bucuresti, 1982;
Memoria si fetele timpului, eseuri, Bucuresti, 1983;
Scriitori dintre cele doua razboaie mondiale, eseuri, Bucuresti, 1986.


REFERINTE CRITICE:
N. Barbu, in Cronica, nr. 7, 1967;
V. Cristea, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1967;
G. C. Nicolescu, in Gazeta literara, nr. 6,1967;
FI. Faifer, in lasul literar, nr. 8, 1969;
N. Balota, in Luceafarul, nr. 49, 1973;
C Ciopraga, in Cronica, nr. 47, 1973;
G. Muntean, in Romania literara, nr. 51, 1973;
Z. Ornea, in Scinteia, nr. 9719, 1973;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 6,1974;
Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 2,1974;
FI. Mihailescu, in Viata Romaneasca, nr. 2, 1974;
M. Tomus, in Transilvania, nr. 2, 1974;
C. Ciopraga, in Cronica, nr. 2, 1976;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 21, 1976;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 2, 1976;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 42, 1977;
N. Barbu, in Cronica, nr. 50, 1978;
I. Zamfirescu, in Contemporanul, nr. 45, 1978;
G. Arion, in Flacara, nr. 38, 1979;
N. Barbu, in Tribuna, nr. 35, 1979;
M. Mancas, in Convorbiri literare, nr. 1, 1979;
P. Mareea, in Romania literara, nr. 38, 1979;
V. Silvestru, in Romania literara, nr. 4, 1979;
I. Vartic, in Tribuna, nr. 35, 1979;
I. Zamfirescu, in Romania literara, nr. 4, 1979;
idem, in Ramuri, nr. 8, 1980;
M. Iorgulescu, Critica si angajare, 1981;
N. Barbu, in Convorbiri literare, nr. 12, 1981;
P. Mareea, in Luceafarul, nr. 39, 1981;
G. Arion, in Flacara, nr. 34, 1982;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 36, 1982;
Dan Grigorescu, in Scinteia, nr. 12463, 1982;
E. Papu, in Contemporanul, nr. 31, 1982;
VI. Balanica, in Tomis, nr. 12, 1983;
P. Berceanu, in Ramuri, nr. 11, 1983;
H. Candroveanu, in Flacara, nr. 21, 1983;
P. Dugneanu, in Luceafarul, nr. 43, 1983;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 43, 1983;
M. Mancas, in Viata Romaneasca, nr. 11, 1983;
P. Poanta, in Tribuna, nr. 49,1983;
Tania Radu, in Flacara, nr. 42, 1983;
C. V. Tudor, in Saptamina, nr. 46,1983;
E. Vasilescu, in Era socialista, nr. 3, 1983;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 37, 1986;
C. Costin, in Ateneu, nr. 10, 1986;
G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 35, 1986;
I. Pecie, in Ramuri, nr. 12, 1986;
Z. Sangeorzan, in Cronica, nr. 38, 1986;
Alex. Stefanescu, in Flacara, nr. 48, 1986;
C Ungureanu, in Orizont, nr. 38, 1986;
I. Cristoiu, Lumea literaturii, 1986.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani