Rusan Romulus biografia

Rusan Romulus




Rusan Romulus opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RUSAN Romulus, se naste la 13 mart. 1935, Alba Iulia.

Prozator si reporter.

Fiul lui Romulus Rusan, functionar, si al Silviei (n. Dobrota). Sotul Anei Blandiana. Scoala primara si liceul la Alba Iulia (bacalaureatul in 1952); urmeaza apoi studii superioare la Politehnica din Cluj (Facultatea de Tehnologie Mecanica), incheiate in . inca din timpul studiilor, redactor la Tribuna, apoi la Editura pentru Literatura, filiala Cluj (1967); mutat la Bucuresti, e redactor la Viata studenteasca (1967-l968), Cinema (1970-l974), Tribuna Romaniei (din 1974). Debut in Steaua (1954), cu critica literara.

Colaboreaza la Tribuna, Steaua, Cinema, precum si la Luceafarul si Romania literara, unde detine rubrici permanente de critica cinematografica, parte din ele, adunate in volum La inceput n-a fost cuvintul (1977) si Arta fara muza (1980).

Debut editorial cu volum Rlul ascuns (1963), urmat de Expres 65 (1965), reportaje in maniera jurnalistica a epocii. Mai interesante sint interviurile (parte in colab. cu Ana Blandiana) cu mari personalitati ale culturii romanesti contemporane: Convorbiri subiective (1971), O discutie la Masa Tacerii si alte convorbiri subiective (1976).

Dar revelatia talentului sau narativ o constituie volum America ogarului cenusiu (1977, ed. II, revazuta si adaugita, 1979), memorial si eseu scinteietor asupra realitatilor Lumii Noi, precum si prozele scurte din Roua si bruma (1982), care-i fixeaza formula epica moderna. Premiul Uniunii Scriitorilor pe 1963.

Un foarte bun eseist (si cronicar) pe teme cinematografice este Rusan Romulus, astazi una din putinele autoritati serioase in materie de la noi. A saptea arta gaseste in acest pasionat spectator rind pe rind un istoric, un critic si un estetician (fara pedanterie sau morga „teoretica"), tableta sa saptaminala fiind un mod de comunicare agreabila a unor impresii si reflectii despre destinul peliculelor, actorilor, regizorilor etc. (Arta fara muza, 1980). Stilul colocvial e o prelungire a „dialogurilor" cu citeva din marile figuri ale culturii nationale din epoca postbelica, interviuri (citeva) sclipitoare, deloc conventionale si avind totdeauna o cuceritoare franchete.

Aceste Convorbiri subiective (1971), prelungite si in O discutie la Masa Tacerii (1976) pun in lumina talentul unui reporter dezinhibat, ingenios, plin de initiativa si fara nimic frivol. Publicistul se exersase de altfel, cu citiva ani inainte, in teme pur jurnalistice, explorind realitatea unor santiere industriale din Transilvania si Moldova (Rlul ascuns, 1963) sau lumea feroviarilor (Expres 65, 1965), spre care o traditie literara si cinematografica il atragea. Desi au uneori un aer conventional, in nota vremii, sau contin stangacii ale inceputului, aceste reportaje au fost pentru Rusan Romulus o buna scoala a contactelor umane si - mai ales, pentru viitorul prozator -o scoala a „privirii". Rezultatul se vede curind, in America ogarului cenusiu (1977), unde reporterul si cineastul impenitent pun accentul pe privirea directa, eliberata de „memoria" sloganurilor, pe ceea ce autorul insusi numeste „intrezarirea" fenomenologica. Propunindu-si sa noteze „de-a valma" tot ce vede, Rusan Romulus se apropie de pragmatismul ce sta la baza realitatii americane, fara a trada insa intentia unei intelegeri profunde, vizibila la tot pasul in comentariul instantaneelor.

Este optica unui „tinar de azi", inrudita cu a memorialului lui Petru Comarnescu din 1934, dar la alta scara a evolutiei istorice, de sensibilitate si mentalitate, a observatorului roman. America lui Rusan Romulus e o carte fermecatoare, unde virtutile prozatorului primeaza in dezordinea impresiilor, a incidentelor epice, in schitele de portrete, luate din mers, in surprinderea pe viu a unei atmosfere, cu autenticul ei. Nimic crispat, morocanos, suspectabil de preconceptii; dimpotriva, tonul e mereu destins, bine-dispus, receptiv si alert-degajat. Rusan Romulus incearca de fapt o intelegere afectiva a Statelor Unite, in doua modalitati narative: partea intii e o sectiune pe verticala, relatare a stagiului I. W. P. („International Writing Program") din Yowa City, alaturi de alti 33 de scriitori din 25 de tari ale lumii; cealalta parte, intitulata Ocolul Americii in cincizeci de zile, e o sectiune pe orizontala. Doua structuri epice oarecum distincte alcatuiesc cartea: una „stationara" (sederea in pasnicul orasel universitar, ca-ntr-o „copaie academica"), cealalta dinamica, a calatoriei propriu-zise de la un cap la celalalt al continentului nord-american. La Yowa, ca intr-un „castrum peregrini", e o escala de acomodare inaintea marii aventuri spre Vest.

Atmosfera usor linceda, prezenta acaparatoare a universitatii, cu tipurile ei nu foarte diferite de ceea ce constituie peste tot viata unui „campus", maruntele sau gravele constatari zilnice: programele t.v., standardizarea existentei, prizonieratul masinii, inconformismul, cultul pentru muzica, indiferenta deferenta, stereotipia, singuratatea si moartea, publicitatea s. a., toate aceste microstructuri ale vietii americane sint inregistrate cu detasare, interes, bonomie. Suita de „tablete" (unele aproape argheziene) recompun viata unui 0,ur Town, film usor static, cu sensuri reliefate pina la metafora. Ritmul partii a doua se accelereaza prin insasi ideea evadarii din aceasta escala si prin asumarea riscurilor unui itinerar istovitor: cu un autobuz al companiei „Greyhound", care a luat locul diligentelor din westernuri, calatorul strabate Nebraska, Arizona, marile Canioane, coasta Pacificului, New-Mexico, Louisiana etc. Daca o dimensiune istorica putea fi detectata si in prima parte, spatiul calatoriei e literalmente inundat de istoria zgomotoasa, tragica, convulsiva: amintirea migratiilor, a febrei aurului, a secesiunii, a contrastelor Nord-Sud, a violentei si mirajelor de tot soiul. Ineditul prospectiunii (peisaj, oameni, mentalitati) potenteaza verva descoperirii.

Accentul e pus pe exterioritate, desi comentariul reflexiv nu lipseste si e intotdeauna masurat, precaut. in prozele din Roua si bruma (1982) interesul se deplaseaza spre explorarea unei lumi stiute, banuita fara surprize. Dar tocmai aici naratorul descopera ciudatenii, paradoxuri, incompatibilitati. Uneori ele il conduc la formula parodica din Ciuperca, cu aerul ei fals ionescian, alunecind in fabula sociologica, sau in Rozatura de gheata. Farfuria cu amintiri, Proorocul, unde un subtext moralist vizeaza psihologii corupte. Sub impresia Indicului sau a fantezismului citim o geogTafie umana grevata de comportamente rudimentare, conventionalizata, mimind originalitatea, suspectind si sanctionind gestul autentic sau firescul: Uniforma, Vica si fringhia, Insomnia de la ora . Singur universul infantil e recuperator, eliberind visul, fantezia, amintirea (Ochiul, Mirosul de pruna, Un Caron valah). Impactul psihologiilor e surprins cu finete si detasare ironica (Cum am sadit nucul, Pierdut legitimatie, o declar nula), unde cimpul epic nu mai e circumscris doar la simpla anecdota. Tentatia analitica, deja presimtita, se instaleaza in cele mai reusite nuvele: Calatoria falsului inotator si Natura moarta.

OPERA:
Riul ascuns, pref. de Al. I. Stefanescu, Bucuresti. 1963;
Expres 65, Bucuresti, 1965;
Convorbiri subiective, in colab. cu Ana Blandiana, Bucuresti, 1971;
O discutie la Masa Tacerii si alte convorbiri subiective, in colab. cu Ana Blandiana, Bucuresti, 1976;
America ogarului cenusiu. Bucuresti, 1977 (ed. II, revazuta si adaugita, Iasi, 1979);
La inceput n-afost cuvintui. Eseuri despre arta si autorii filmului, Bucuresti, 1977;
Arta fara muza (filmele si martorii lor), Cluj-Napoca, 1980;
Roua si bruma. Stari, Bucuresti, 1982;
Cauze provizorii, proze, Bucuresti, 1983;
Filmar, Bucuresti, 1984;
O calatorie spre marea interioara, memorial de calatorie, I, Imperii seculare;
II, Imperiul fara frontiere. Bucuresti, 1986-l988.


REFERINTE CRITICE:
I. Lungu, Itinerar critic, 1965;
G. Dimisianu, Schite de critica, 1966;
L. Petrescu, in Romania literara, nr. 16, 1972;
I. Maxim, in Orizont, nr. . 1977;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 33, 1977;
C. Moraru, in Flacara, nr. 29, 1977;
A. Popescu, in Tribuna, nr. 33, 1977;
L. Raicu, in Romania literara, nr. 31, 1977;
M. Zaciu, ibidem, nr. 41, 1977;
R. Ciobanu, in Transilvania, nr. 2, 1980;
V. Cristea, in Romania literara, nr. 22, 1982;
M. Zaciu, in Steaua, ia. 5, 1982;
Dana Dumitriu, in Romania literara, ia. 12, 1984;
I. Holban, in Cronica, ia. 19, 1984;
G. Dimisianu, in Romania literara, ia. 10, 1985;
D. Micu, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1986;
M. Papahagi, in Tribuna, ia. 26, 1986;
.Al. Calinescu, in Cronica, nr. 10, 1988;
M. Papahagi, in Tribuna, ia. 16, 1988;
I. Pop, in Steaua, nr. 5, 1988;
M. Ervin, Intilnire cu anul 2000, 1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani