Sava Ion biografia

Sava Ion




Sava Ion opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SAVA Ion, se naste la 10 dec. 1900, Focsani - moare in 26 oct. 1947, Bucuresti.

Dramaturg.

Tatal, Grigore Sava, era functionar, iar mama, Ioana, prof. de lucni de mina. Familia mutindu-se la Iasi, Sava Ion face aici scoala primara si urmeaza apoi cursurile Liceului Internat pe care-l absolva in . Se inscrie la Facultatea Juridica a Univ. iesene si dupa luarea licentei, in 1925, devine membru al baroului din Iasi.

Renunta la avocatura dedicindu-se artei (in 1924 avusese o prima expozitie de caricaturi). Din 1927 este cronicar plastic si desenator la Universul literar in Bucuresti. Revine la Iasi in 1929, consacrindu-se marii sale pasiuni -teatrul. Se angajeaza ca regizor al Nationalului iesean in 1930, montind un numar insemnat de spectacole din repertoriul autohton si universal. Din 1938 pina la moarte a lucrat la „Teatrul National" din Bucuresti punind in scena si aici o serie de spectacole intr-o viziune moderna (intre care, Macbeth cu masti). A sustinut cu fervoare prin art. si conferinte necesitatea unei reforme radicale a teatrului romanesc in acord cu miscarea teatrala moderna. A scris piese de teatru, scenarii radiofonice si de film ramase toate in ms. in anul mortii sale se afla in repetitie Presedintele, care n-a mai vazut luminile rampei, ca toate celelalte piese ale sale.

Publicarea in 1973 a unui volum selectiv din cele douazeci si doua de texte dramatice ale lui Sava Ion lumina o fata necunoscuta a marelui om de teatru in care Liviu Ciulei vede „primul regizor modern" roman. Convins ca veacul al XX-lea marca renasterea teatrului autentic dupa aproape doua secole de vegetare ca simplu apendice al literaturii, Sava Ion considera textul dramatic doar ca unul din materialele realizarii spectacolului, creatie a regizorului. Mesajul operei finite, spectacolul, e materializat printr-un sistem de semne propriu teatrului, care dispune astfel de un limbaj distinct, Izvorita dintr-o experienta regizorala bogata, ingreunata de numeroase piedici, conceptia frapant moderna despre spectacol a lui Sava Ion e a unui artist devenit teoretician din nevoia de a apara demnitatea regizorului creator si din dorinta de a asigura teatrului romanesc premise pentru a ocupa un loc de prim ordin in viata publica. Asa se explica destinatia eterogena a textelor in care sint expuse teoretizarile lui Sava Ion, nu neaparat integral originale. El insusi s-a considerat intotdeauna artist, nu teoretician. Volumul postum Masti, insumind o selectie din textele dramatice ale lui S-, este destul de eterogen, unitar doar prin vadita pasiune pentru spectacolul de orice natura de la pantomima la film. in piesele -relativ putine - ce se pot incadra in genul dramatic traditional se distinge influenta expresionismului si a teatrului lui Pirandello.

De la acesta din urma retine mai cu seama utilizarea scenei ca spatiu de desfasurare a intimplarii, piesele lui Sava Ion fiind insa mai degraba „ars dramatica", meditatii asupra teatrului. Monologul Paricidul indreapta sageti polemice impotriva repertoriului facil melodramatic deconspirind glumet conventia trairii rolului. O problema de mai mare anvergura implica tragicomedia Iov. in fata scenei goale doi dramaturgi - unul realist si unul fantezist - improvizeaza un spectacol cu ajutorul sefului masinist, demiurgul scenei. Realistul apeleaza la viata prin intermediul faptului divers din presa, increzator in dramatismul ascuns in banalitatea cotidiana. Masinistul - demiurg sau scamator - aduce pe scena un sot parasit, al carui cumnat o somase pe fugara Bombonica sa se intoarca acasa spre a impiedica sinuciderea sotului disperat ce si-a acordat doar sapte zile de speranta si suferinta, in fata feliei de viata, realistul propune o intensificare a suferintei pentru satisfacerea gustului publicului, asteptind finalul pe care viata il va oferi; fantezistul isi propune sa experimenteze forta fiintei in fata suferintei, sa-l transforme pe sotul parasit intr-un Iov modem.

Un amestec fantezist de spectacol (medici burlesti, interpreti din Bolnavul inchipuit de Moliere) si viata (familia dornica sa puna mina pe averea rudei bogate) ii va servi deopotriva pe cei doi autori inaintea finalului care-i transforma brusc in actori ai unui scenariu improvizat de sotul care-si organizeaza periodic o suferinta din dragoste si care le multumeste celor doi pentru extraordinarul prilej oferit. Farsa jucata de viata teatrului pune sub semnul intrebarii poetica „feliei de viata". Cea mai ambitioasa piesa a lui Sava Ion este Presedintele, mister social, formula dramatica de inspiratie expresionista cumulind caracterul popular al misterului medieval si problematica epocii. O actiune care angajeaza doar patru personaje se desfasoara pe fundalul alcatuit mozaical din scene cotidiene si simbolice cu un enorm numar de personaje masti - acesta e „teatrus mundi" strabatut din cind in cind de corul alcatuit din vinzatori de ziare care anunta, tot mozaical, ultimele evenimente. Societatea Humanitas condusa de un consiliu de momii senile avind in frunte pe atotputernicul Presedinte face afaceri grase cu iluzii grotesti de ameliorare a destinului umanitatii furnizate de famelicul nepot Novatarius. intre batrin si tinar - mereu sacrificata secretara - Luciclar - personaj raportat polemic la Mefistofeles scamatorul - ii sfatuieste zadarnic sa respecte firescul vietii.

Misterul lui Sava Ion dezvaluie o lume falsificata si grotesca. Protestul expresionist impotriva falsificarii vietii de catre tehnicism, pe care-l intilnim la Sava Ion ca opozitie viata -stiinta, apare si in melodrama De la inceput pina la sfirsit, din care se retine imaginea plina de fantezie a vietii de apoi conceputa ca un ultramodern birou de plasat cu un confesor in fata caruia se confeseaza spiritele, un imagotecar care pastreaza fisele si un director care trimite la solicitare un suflet depersonalizat, gata de o noua intrupare oriunde se naste un copil. Toate operatiile se executa rapid, eficient, sterilizat. Fara o imaginatie creatoare de mare anvergura, dar cu fantezie si un deosebit simt al comicului, dramaturgul Sava Ion nu merita nepasarea teatrului romanesc pe care l-a servit cu talent si probitate o viata.

OPERA:
Masti, ed. de G. Pienescu, pref. de Ileana Berlogea, Bucuresti, 1973;
Teatralitatea teatrului, ed. ingrijita, note, comentarii si postfata de V. Petrovici, cuviht inainte de L. Ciulei,' 1981.


REFERINTE CRITICE:
P. Comarnescu, Ion Sava, Bucuresti, 1966;
I. Biberi, Ion Sava, 1974;
N. Barbu, in Cronica, nr. 26, 1982;
N. Carandino, ibidem, nr. 4,1982;
V. Silvestru, in Romania literara, nr. 15;
39, 1982;
I. Ceuca, in Steaua, nr. 3, 1982.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani