Teodor Naum biografia

Teodor Naum




Teodor Naum opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

NAUM Teodor, se naste la 1 sept. 1891, Iasi - moare in 19 mart. 1980, Cluj-Napoca.

Filolog si traducator. Fiul junimistului Anton Naum, mosteneste de la tatal sau admiratia pentru cultura antichitatii romane.

Absolvent al Liceului „Costache Negruzzi" din Iasi (1910), debuteaza in 1911 in Cultura romana (cu an. Despre utilitatea studiilor clasice) si in Convorbiri literare (cu doua traduce din Idilele lui Theocrit).

Licentiat al Univ. din Iasi (1913), functioneaza la Seminarul Pedagogic din lasi (1914), apoi ca prof. de liceu in Piatra Neamt. Doctor magna cum laude in filologie clasica la Univ. din Cluj, cu lucrarea Idilele rustice ale lui Theocrit (1925), elogiata de catre Vasile Bogrea. Dupa moartea acestuia, functioneaza ca prof. la Univ. din Cluj (din 1926), iar intre 1929 si 1951 ca prof. titular. Colaboreaza la: Sinziana, Drum drept, Propilee literare. Transilvania, Revista clasica etc. cu art., studii si mai ales traduce de exceptie din Tacit, Theocrit, Ovidiu, Catul, Vergiliu s.a. Horatiu (1936) ramine un studiu fundamental consacrat poetului latin, de asemenea Sentimentul naturii in scrisorile lui Pliniu cel Tinar (1927).

Face parte din gruparea filologilor de la Muzeul Limbii Romane, unde Sextil Puscariu il asociaza la elaborarea Dictionarului Acad. Romane, precum si a altor lucrari de interes national.

Este incadrat la Catedra de limba romana (1956-l958) pina la pensionare. Premiul Acad. Romane pentru Idilele lui Theocrit (1927) si Germania lui Tacit (1943). Reprezentant de seama al filologiei clasice romanesti, Teodor Naum a imbogatit literatura si cultura noastra cu traduce valoroase din patrimoniul clasicismului antic.

Teodor Naum prelungeste spiritul stiintific al marilor sai dascali, Vasile Bogrea si Sextil Puscariu, ultimul elogiind traducerea Bucolicelor lui Vergiliu (1922) ca pe „ una din cele mai frumoase realizari in romaneste a poeziei latine". O impresionanta munca de traducator se impleteste cu aceea a editorului, istoricului si filologului in efortul nobil de a restitui in echivalente romanesti o parte din tezaurul cultural al antichitatii latine.

De la primele traduceri din Idilele lui Theocrit (in Convorbiri literare din 1911) si pina la virsta senectutii, cind ofera o versiune magistrala a primelor sase cinturi din Eneida („opera in care latinitatea si-a gasit cea mai inalta expresiune a ei"), imaginea filologului savant se adinceste si datorita contributiilor sale de ordin istoriografie, asemeni unui alt invatat clujean, Stefan Bezdechi. Astfel, teza de doctorat despre Idilele rustice ale lui Theocrit (1925) demonstreaza, cum observa Vasile Bogrea, realismul si indeosebi originea populara a inspiratiei la poetul antic, spre deosebire de cele afirmate in studiul lui Ph. E. Legrand din Etude sur Thiocrite (1898). Onestitatea, respectul adevarului prezideaza, in continuare, si celelalte lucrari de „minutioasa analiza, subtila si patrunzatoare, plina de finete, de gust, de stiinta si de metoda" (V. Bogrea). Sentimentul naturii in scrisorile lui Pliniu cel Ttnar (1927), Viata si opera poetului Publius Vergilius Maro (1936) si Horatiu (1936) sint titluri de referinta nu numai in literatura de specialitate.

De o mare utilitate se dovedesc inca Bibliografia Vasile Bogrea (1937), precum si studiile introductive la Germania lui Tacit (1943) sau Poeziile lui Catul (1969). De fiecare data scopul ultim este acelasi: „a tine treaza in paturile largi ale publicului cititor ideea nobilei noastre origini latine", asa cum afirma Teodor Naum in Cum am tradus „Eneida" - cuvint liminar la editia ultima, din 1979.

Nu altfel se explica traducerea, in 1940, a Elegiei cu caracter autobiografic a lui Gheorghe Sincai, iar in ultimii ani - a celebrei lucrari Supplex Libellum Valachorum, ilustrind astfel intr-o frumoasa versiune romaneasca studiul consacrat importantului document de catre istoricul David Prodan.

Cautind, in traduceri ca si in comentariul critic, „o valoare statornica si umana", Teodor Naum va scrie, catre amurgul vietii, aceste rinduri cu valoare testamentara: „Munca necesara unei asemenea lucrari a fost grea si indelungata. Cu atita mai mare a fost bucuria muncii indeplinite. La aceasta bucurie a lui, traducatorul adauga dorinta ca traducerea sa fie si pentru cititorii sai o bucurie sufleteasca, cum a fost si realizarea ei pentru sine insusi. El doreste ca noua traducere sa se dovedeasca a nu fi fost zadarnica: sa fie un pios omagiu datorat marelui poet latin din partea neolatinilor de la Dunare" (Cum am scris „Eneida ").

OPERA:
Vergiliu, Bucolice, trad. de ~, Bucuresti, 1922 (ed. revazuta in Vergiliu, Bucolice si Georgice. Bucuresti, 1967);
Idilele rustice ale lui Teocrit, trad. de ~, Bucuresti, 1925;
Varia, trad. in versuri. Bucuresti, 1926;
Sentimentul naturii in scrisorile lui Pliniu cel Tinar, Bucuresti, 1927;
Theocrit, Idile, trad. de ~, Bucuresti, 1927 (ed. revazuta, 1969);
Viata si opera poetului Publius Vergilius Maro, Bucuresti, 1936;
Horatiu, Bucuresti, 1936;
Bibliografia Vasile Bogrea, Bucuresti, 1937;
Germania Iui Tacit, Bucuresti, 1943 (ed. II sub titlul: Despre originea si tara Germanilor, Bucuresti, 1957;
ed. III, in Tacitus, Opere, I, trad. de ~, Bucuresti, 1963);
Ovidiu, Scrisori din exil, trad. de -, Bucuresti, 1957 (ed. II, 1972);
Lucretiu, Poemul naturii, trad. de ~, Bucuresti, 1965 (cu o pref. de Tudor Vianu);
Catul, Poezii, trad. de ~, Bucuresti, 1969;
Vergiliu, Eneida, trad. de ~, Cluj-Napoca, 1979.


REFERINTE CRITICE:
N. Iorga, in Revista istorica, nr. l-3, 1926;
C. Balmus, in Viata Romaneasca, nr. 2-3, 1926;
E. Speram ia, in Steaua, nr. 11, 1965;
N. Lascu, in Acta Musei Napocensis, nr. 8, 1971;
N. Lascu, in Muzeul de Istorie al Transilvaniei, 1980;
V. Sav, in Steaua, nr. 4, 1980;
O. Schiau, in Tribuna, nr. 14, 1980.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani