Titus Hotnog biografia

Titus Hotnog




Titus Hotnog opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

HOTNOG Titus, se naste la 27 oct. 1890, comuna Covas-na, judetul Iasi - moare in 7 iun. 1957, Iasi.
Prozator.

Fiul lui Costacbe Hotnog, invatator, si al Mariei (n. Gherasimatos).

Scoala primara in satul natal; Gimnaziul „Stefan cel Mare" (190l-l905) si Liceul National (1905-l909) din Iasi; Facultatea de Litere din acelasi oras (1909-l913); dupa licenta se inscrie ia Scoala Militara de Infanterie din Bucuresti. Prizonier de razboi in Germania (1916-l918). Prof. la Chisinau (1918) si Iasi (1926); director al Scolii „Vasile Lupu" din lasi; inspector(1929-l933). prof. la Liceul National din acelasi oras (1939-l947) si la diverse scoli elementare (1947-l952).

Debuteaza cu o recenzie in Arhiva (1911). Si-a desfasurat activitatea literara in jurul revista Cadran si Viaja Romaneasca, unde si-a publicat o parte dintre povestiri. La cea din urma detine citi va ani rubrica „Documente omenesti", ce va deveni subtitlul volum sau de proza Vrabioiul alb si alte pasari (1936), cuprinzind „nuvele, schite si documente omenesti". Cunoscator de limba clasice si orientale, a scris un studiu istori-co-filologic cu care va si debuta editorial in 1919 (Bezercnban. Din cronica persana a lui Fazel-Ullach-Raschid).

A redactat un studiu toponimic, bine informat, despre cuvintele de origine cumana din limba romana.

Colaboreaza la Adevarul literar si artistic, Viata Romaneasca. insemnari iesene. Vremea scolii. Cadran, Arhiva. A tradus din Cehov si Puskin. Ignorat pe nedrept, Titus Hotnog e un prozator talentat, din spita cehoviana, cultivind abil parabola satirica si fiziologia ironica.

Capodopera lui Titus Hotnog e, fara indoiala, nuvela Vrabioiul alb. care da si titlul unicului sau volum de proza (Vrabioiul alb si alte pasari. 1936), remarcabila prin subtilitatea cu care autorul trece din planul anecdotic in cel grav si prin echilibrul desavirsit intre pornirea caricaturala si sobrietatea portretului moral. Nascuta din-tr-un impuls parodic fata de literatura stiintifica, nuvela contine mici fiziologii cu sens parabolic, obtinute prin calchieri ironice. Gravitatea prefacuta a relatarii, ambiguitatea intre registrul natural al descrierii si cel uman surprind fara ostentatie stereotipiilc vietii si derizoriul conditiei sociale: „Traim intr-un oras mare, unul dintre cele mai mari orase din tara. Viata noastra este atit de aproape de viata furnicilor si a altor ginganii pe care Dumnezeu le-a facut sa se organizeze in societati numai ca sa se inmulteasca si sa manince mai usor. incit ar putea trece in stoluri pe dinaintea noastra chiar ciori albe si tot nu le-am baga in seama." Mecanismul acestei proze se bazeaza pe amplificarea unui amanunt, insignifiant in aparenta, pina la degringolada generala. Prezenta unei vrabii albe creeaza in oras o curiozitate bolnavicioasa si orgoliul secret al autoritatilor locale de a intra in posesia unicatului.

Urmeaza presiuni si influente discrete, mici manevre birocratice din partea prefectului de politie, a generalului si a presedintelui comunitatii evreiesti. Orgoliul de a poseda exceptia duce la delirul colectiv, prilej excelent pentru prozator de a face subtile radiografii politice in registru satiric. Solutia impasului o afla, in cele din urma, Smeral care, in intelegere cu Vais, recurge la trucul de a vopsi vrabii, ajungind pina la situatia inedita de a face comert cu pasari contrafacute. Extazul initial se preface treptat intr-un dezinteres total, caci exceptias-a banalizat. Acesta este si sensul prozelor iui Titus Hotnog , ideea generala in jurul careia sint concepute: pasiunea pentru amanuntul semnificativ, care scoate lumea din platitudine. Tot ce capata recurenta inseamna mecanicism vital, existenta amorfa.

Sensul vietii sta in particularitatea sugestiva, nu in generalitatea plata. In inteles mai larg, proza lui Titus Hotnog e un refuz al tipizarii. Stereotipia e surprinsa cu o finete exceptionala, concentrind ideea in amanuntul emblematic, ca in proza cehoviana: „Fritz Mayer este un vechi contabil la o banca din orasul nostru []. Atitea cifre a calculat acest om in viata lui, incit a ajuns sa-l urmareasca cifrele pretutindeni, ca niste duhuri rele. Cind merge pe strada, fiecare calcatura ii aduce in auz numele unei cifre." Obsesia vrabiei aduce orasul intr-o „stare de asediu" din care nu lipsesc pasiunea frenetica, delirul birocratic si deruta colectiva. Aici se observa adevaratul simt artistic al prozatorului: in stiinta de a conduce amanuntul spre semnificatie. De aceeasi factura e si nuvela Trombonul misterios, plina de reflectii consistente si de episoade savuroase. Normalitatea fiind atipica e repudiata, caci tot ce e normal spulbera iluzia autenticitatii vitale.

Personajul e revoltat clin cauza absentei insolitului. Excesul de firesc il inspaiminta, caci „omenirea sufera de lipsa suferintei si a prostiei". Ironia functioneaza aici fara cusur, prin antifraza, ca si satira ironica. O izbinda artistica e si portretul ordonantei care interzice plimbarile nocturne, varianta tipologica a lui Prijibeev, personajul din cunoscuta schita cehoviana. Titus Hotnog e si un bun pictor de medii, O calatorie cu tramvaiul si Strada mea imbinind in chip propriu detaliul pitoresc cu schita psihologicasi cu ironiaenuntului neutru. Mediocre, scrise inabil, cu finalizari banale, cu ironii facile ori cu teza morala straveche sint povestiri le Printul Aiepa, Jertfa laudei, Dmitri Ivanovici, Cele trei lulele, lasii si Greerul.

Aici tehnica tensionarii progresive, insinuarea satirica si echivocul relatarii sint aproape absente. Aproape necunoscut, Titus Hotnog este totusi, prin citeva proze, un scriitor rafinat, cu tehnica subtila si stiinta povestirii firesti. Cehoviene in substanta, „documentele omenesti" ale lui Titus Hotnog dezvaluie un seri itordemn de atentie, personal mai ales in latura satirica si ironica.

OPERA:
Bezerenban. Din cronica persana a lui Fazel-Ullach-Raschid. Studiu istorico-filologic. Iasi, 1919;
Citeva cuvinte toponimice de origine cu-mana, Iasi, f.a.: Vrabioiul alb si alte pasari. Nuvele, schite si documente omenesti. Iasi, 1936 (ed. ingrijita de P. Florea, Iasi, 1972).


REFERINTE CRITICE:
C. Ciopraga. in lasul literar, nr. 6, 1957;
VI, Streinu, Pagini, II;
A. Leon, Umbre, I, 1970;
Al. George, in Luceafarul, nr. 29, 1972.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani