Vania Gherghinescu biografia

Vania Gherghinescu




Vania Gherghinescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GHERGHINESCU Vania (prenumele la nastere: Dumitru), se naste la 12 nov. 1900. coin. Circeni, judetul Mehedinti - moare in 5 oct. 1971, Brasov.
Poet.

Fiul lui Constantin Gherghinescu, invatator, si al Elenei (n. ?). Scoala primara in satul natal; Liceul „Traian" din Turnu Severin (absolvitin 1921); Facultatea de Drept a Univ. din Bucuresti (absolvita in 1925).

Avocat la Turnu Severin. magistrat la Sighisoara si Tirgu Mures, procuror general la Brasov. Secretar al Asoc. Scriitorilor din Brasov. A condus revista de poezie Claviaturi (194l-l943) si Luceafarul de .iiiu (1957). iar in ultimii ani, revista Astm.

Debuteaza cu poezii semnate II. D. Rim in revista Datina din Turnu Severin (1919). Colaboreaza cu poezie, publicistica si art. de istorie literara la revista Bilete de papagal. Gindirea, Ramuri. Gind romanesc. Clopotul, Progres si cultura. Tribuna literara. Revista Fundatiilor Regale, Gazeta literarii. Viata Romaneasca. Astra, Contemporanul.

Poezia lui Vania Gherghinescu (Drum lung, 1928; Amvonul de azur, 1933; Privighetoarea oarba, 1940; Timp sonor. 1968; Acolo sus. steaua, 1971) e de factura elegiaca, adesea intimista, facind elogiul gratiei feminine si al puritatii sentimentale. Premiul Acad. (1940).

Poezia lui Vania Gherghinescu nu sufera nici o evolutie semnificativa de-a lungul timpului, pastrind aceeasi tonalitate calma a confesiunii si aceeasi nostalgie a fericirii desavirsite. Modificarile, eite sint. tin de intensitatea sentimentului si de metamorfozele dorintei.

Romantioase inca de la inceput, versurile din Drum lung (1928) comunica o melancolie fara vibratie profunda. in tonurile romantismului minor. Recuzita lirici e vetusta, iar procedeele, simpliste.

Figura poetica predilecta e comparatia. Poetul afiseaza o tristete plingareata. intr-o lirica a dorintei care isi idealizeaza obiectul. Gratioase sint secventele portretistice lucrate in filigran, provenind din aceeasi misticaa adoratiei:

„Piciorul mic-cum e o jucarie,
inchis in albe pilnii de sau dale" (Schita)


Amvonul de azur (1933) mentine predispozitia pentru glorificarea iubitei, careia ii adauga elanul discret al identificarii cu lumea, al pierderii abstracte. Iubirea isi arati acum fata nelinistita, tulburatoare, din care se naste nostalgia echivoca a vindecarii. Proiectarea trairii in afara isi descopera insa un scenariu conventional. Singurele poezii verosimile sub raport artistic sint cele in care razbate entuziasmul fuziunii eu universul naturist:

"Ma simt mic, neinsemnat si ridicol
Sub pasi proaspeti de eterna minune
Si totusi atit de departe de orice pericol.
Ca ma tavalesc prin ierburi ca o salbaticiune" (Viata noua).


In schimb, poeziile de dragoste sint deficitare din cauza inadecvatii dintre sentiment si expresie. Aceeasi durere melancolica si tristete confuza se regasesc si in Privighetoarea oarba (1940). Deruta sufleteasca, abulia lirica produc un spleen minor, transpus adesea in clisee. O schimbare inregistreaza volumul Timp sonor (1968). unde tonul devine mai sobru, trairea e dublata de reflectie, iar expresia se cizeleaza pina la calofilie. Poezia nu e scutita insa nici acum de facilitati. Cel mai consistent volum e Acolo sus. steaua (1971), declansat de moartea iubitei. Tonalitatea este elegiaca, iar substanta poetica, mult mai concentrata, deriva din asumarea dragostei ca absenta. Versurile refac imaginea fiintei disparute, comunicind suferinta mocnita, singuratate si stinghereala vitala. Rememorarea lirica devine singura speranta a comuniunii cu iubirea. Premisele poeziei lui Vania Gherghinescu nu ajungdeeit foarte rar la implinire, caci suferinta e lipsita de demnitate artistica.

OPERA:
Drum lung. Craiova, 1928;
Amvonul de azur. Bucuresti. 1933;
Privighetoarea oarba, Bucuresti, 1940: Timp sonor, Bucuresti, 1968;
Aco-h sus, steaua. Bucuresti, 1971;
Privighetoarea barba, Bucuresti, 1971.


REFERINTE CRITICE:
G. Calinescu, Istoria;
A. Marin. Comentarii critice, 1942;
Ileana Cor-bea N. Florescu, Biografii posibile, I, 1973;
D. Micii. „Gindirea" si gindirismul, 1975: Al. Piru, Istoria literaturii romane de ia inceputuripina azi, 1581;
C. Ciopraaa, in Romania literara, nr. 40, 1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani