Vasile Demetrius biografia

Vasile Demetrius




Vasile Demetrius opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DEMETRIUS Vasile (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), se naste la I oct. 1878, Scheii Brasovului - moare in 15 mart. 1942, Bucuresti.
Prozator, poet si traducator.

Fiul lui Dumitru Ogea, sobar, si al Elisabetei (n. Bratu-Stinghe).

Tatal Luciei Demetrius. Numele i se schimba la scoala in Dumitrescu, iar ca scriitor, in 1899, va fi botezat Demetrius de catre Gala Galaction.

Scoala primara si trei luni de gimnaziu la Bucuresti; autodidact. Muncitorintr-o fabrica de tricotaje, ajutor de macelar, librar la C. Sfetea, corector la ziarul Nationalul, chimist la o fabrica din Chiti la, invatator suplinitor in satul Vintila Voda, linga Buzau, administrator al mosiei contelui Robert de Roma in Ialomita, functionar la Domenii, initiator al col. „Caminul" (1916) si director al „Bibliotecii pentru toti" (1923 (.Debuteaza ca poet in Adevarul lui C. Miile. in 1904 scoate impreuna cu T. Arghezi revista Linia dreapta. O mare prietenie il leaga de Arghezi, N. Vasile Demetrius Cocea si Galaction.



Colaboreaza la Viata sociala. Viitorul, Dimineata, Facla, Flacara, Scena, Luceafarul, Sburatorul, Rampa ctc; este autorul a numeroase traduce din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Iba-fiez, Stendhal s.a. Lipsita de originalitate este poezia din volum Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) si Cocorii (1942). in schimb proza, cu deosebire romanele (Tineretea Casandrei, 1913; Orasul bucuriei, 1920; Domnul colonel, 1920; Domnul deputat, 1921), anticipeaza pe unele laturi ale lor realismul interbelic.

A publicat si citeva volum de nuvele (Puterea farmecelor si alte nuvele, 1914; Ctntareata, 1916; Nuvele alese, 1925 etc). Premiul Acad. (1916); Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1928).

Dintr-o activitate literara bogata (sase plachete de poezii, peste cincisprezece volume de nuvele si romane si un numar foarte mare de traduceri), poezia este partea cea mai putin realizata.

Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) sau Cocorii (1942) nu depasesc o anumita faza de compuneri stingace si devitalizate expresiv, in umbra marilor scriitori ai vremii. Lirica simpla, cu o simbolistica saraca, bazata in special pe muzicalitate si notatie realista.

Umorul sentimental al inceputurilor e inlocuit cu un fel de album naturalist in Canarul mizantropului si Fecioarele, unde poetul surprinde diferite siluete din lumea orasului: tocilarul, sacagiul, orbul, golanul, femeia de strada, groparul etc, intr-un fel de inventar urban transpus in registru caricatural sau compasiv, uneori cu autentica sensibilitate si delicatete. Viziunea asupra vietii este, in genere, sumbra, asemanatoare celei pe care Vasile Demetrius o instituie si in proza. in acest sector, scriitorul isi muta curajos cimpul de observatie in mijlocul orasului, fata in fata cu o fauna interesanta si bogat diversificata, plina de pitoresc si cu o marcata apetenta a vietii.

Viziunea restrictiv-samanatorista e inlocuita cu una noua, comprehensiva, care nu vede in oras un mediu in exclusivitate al perditiei si imoralitatii, ci un spatiu al confruntarilor morale deschise, un depozitar de suflete delicate si alese, jinduind spre lumina si implinire, intr-o dramatica inclestare cu fortele mizeriei si rapacitatii sociale. Interesul pentru lumea periferica, de vagabonzi si lumpen-proletari, punerea in lumina a bogatelor ei resurse de umanitate il indica drept cap de serie al unei intregi directii din scrisul romanesc interbelic: Carol Ardeleanu", I. Peltz, Ion Calugaru", G. M. Zamfirescu, Ury Benador s.a. Volumele Puterea farmecelor si alte nuvele (1914), Ctntareata (1916), Dragoste neimpartasita (1919), Vagabondul (1922) vadesc preocuparea pentru radiografierea atenta a acestor medii, din diverse unghiuri. Vagabondul Marcu Stiubei, ajuns sa-si realizeze visul de a deveni bacan, e lichidat din cauza concurentei (Viata felurita a lui Marcu Stiu-bei); cintareata Didina, ajunsa celebra pe scene internationale, se comporta neomeneste cu propria-i mama bolnava, pentru a nu ramine o prizoniera (Cintareata); pinzarul Iordan isi instraineaza fiul spre a deveni domn, dar acesta ajunge doar un biet trepadus (Trufie); cosarul Petre Dobrila isi schimba profesiunea pentru capriciul unei fete de nimic (Dragoste neimpartasita); sacagiul Moise Hanina, simtin-du-se inutil, se spinzura in indiferenta tuturor (Caratorul de apa); ocnasul Stoian, desi vrea sa ajunga om de treaba, infunda din nou puscaria (La urma lui) etc. O lunga galerie de tipuri din toate categoriile sociale, pe care ulterior scriitorul o adincesle in romane. Tineretea Ca-sandrei (1913), primul dintre ele, insista asupra vietii mahalalei bucurestene, a mediului mic-burghez si a celui industrial prin care trece tinara Casandra Casimcea in dorinta ei de-a iesi la lumina, ca in final sa fie silita sa se intoarca in lumea din care a plecat.

Asemenea incercari inutile ale eroilor de a-si depasi conditia ni se prezinta si in Orasul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920) si Domnul deputat (1921), alcatuind in intentia lui Vasile Demetrius un singur ciclu, dedicat vietii social-politice de la inceputul veacului, marcat de lupta pentru putere a partidelor politice, de rascoalele taranesti si de primul razboi mondial. In primul caz, personajul propriu-ziseBucurestiul, „orasul bucuriei". al mizeriei si contrastelor sociale, iar exponentul sau tipic - politicianul demagog si venal Matei Dumbarau; in cel de al doilea, actiunea se muta la tara, in mijlocul unei zguduitoare exploatari sociale patronate cu salbaticie de deputatul Marin Voiculescu; ultimul are in centru figura odioasa a colonelului Ilie Chiria-nescu, tradator de patrie in timpul razboiului, cele trei ipostaze alcatuind de fapt fatetele unui singur personaj, ale omului politic burghez de la inceputul veacului. Intentia e de fresca, dezbaterea politico-sociala are suficienta patrundere, facind din Vasile Demetrius unul dintre interesantii romancieri ai vremii si un virtual precursor al lui Cezar Petrescu.

OPERA:
Versuri. Buzau, 1901 (ed. II, Bucuresti, 1929): Trepte rupte, versuri. Bucuresti, 1906: Tineretea Casandrei, roman, Bucuresti, 1913 (ed II. 1924);
Puterea farmecelor si alte nuvele. Bucuresti. 1914 (ed. II, Puterea vrajitor si alte nuvele. 1929);
Sonete, Bucuresti, 1914;
Cintarea[a, nuvele. Bucuresti, 1916 (ed. II. 1928);
Canarul mizantropului, versuri, Bucuresti, 1916;
Scoala profesionala „Arhiereul Gherasim", Bucuresti, 1916 (ed. II, 1923);
Motanul ucigas. Bucuresti, 1918;
Dragoste ne'un-partasita, nuvele. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1930);
Pacatul rabinului. Bucuresti. 1920: Strigoiul, Bucuresti. 1920 (ed. II, 1929);
Orasul bucuriei. roman. Bucuresti, 1920;
Matei Dumbarau. Urmarea si srirsitul romanului Orasul bucuriei. Bucuresti, 1920;
Paradisul rusinos (Orasul bucuriei. Matei Dumbarau), Bucuresti. 1920;
Domnul colonel. Din epoca neutralitatii romane, 1914-l916, roman. Bucuresti, 1920;
Domnul deputat, roman. Bucuresti, 1921 (ed. noua, 1957);
Pentru parerea lumii, Bucuresti, 1921: Vagabondul, nuvele, Bucuresti. 1922 (ed. II, 1936): Unchiul Nastase si nepotul sau Petre Nlcodim, Bucuresti, 1923;
Fecioarele, versuri. Bucuresti, 1925;
Nuvele alese. Bucuresti, 1925: Norocul cucoanei Frosa. Bucuresti. 1926;
Vieti zdrobite, Bucuresti, 1926;
Monahul Damian, Bucuresti, 1928 (ed. II, 1933);
Cocorii, versuri, Bucuresti, 1942;
Versuri alese. Bucuresti, 1943;
Nuvele, pref. de I. Manole, Bucuresti, 1952: Scrieri alese. l-II, ed. ingrijita, pref. si note de Margareta Feraru, Bucuresti, 1967;
Poezii, ed. si pref. de E. Manu, Bucuresti, . Traduceri: G. de Maupassant, Horla, Bucuresti, 1914;
H. de Balzac, Neamul Marana, Bucuresti, 1916;
D. Merejkovski, Moartea teilor, Bucuresti, 1916;
B. Ibafiez, Floare de mai. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1937);
idem, Coliba fermecata. Bucuresti, 1919;
D. Merejkovski, Leo-nardo da Vinci, Bucuresti, 1920;
idem, invierea zeilor. Bucuresti, 1921 (ed. II, 1924);
Stendhal, Schitul din Parma, Bucuresti. 1922;
D. Merejkovski, Petru cel Mare, Bucuresti, 1923;
idem, Giocon-da. Braila, 1924;
B. lbanez, Flaminzll La Horla, Bucuresti, 1923;
Ch. Dickens, David Copperfwld. I-III, Bucuresti, 1929;
Blasco lbanez, O tragedie de pomina. Bucuresti, 1929 (ed. II, 1931);
J. H. Fabre, Minunile instinctului la ginganii. Paianjenul. Lacusta verde. Bucuresti, 1931;
W. A. Hoffman. O mireasa la loterie, Bucuresti, f. a.;
Blasco Ibahez, In padurea de portocali. Bucuresti, 1932;
idem, Don Rafael, Bucuresti, 1937;
W. Shakespeare, Macbeth, Bucuresti, f.a.;
idem, Hamlet, Bucuresti, f.a.;
H. Taine. Despre Balzac si despre Stendhal. Bucuresti, f.a.;
Povestiri si povesti pentru copiii destepti, Bucuresti, 1940;
II. de Balzac, Jupin Cor-nelius. Bucuresti, 1941;
L. Bromfield, Vin ploile, MI, Bucuresti, 1947.


REFERINTE CRITICE:
I. Trivale, Cronici literare, 1915;
N. Davidescu, Aspecte. II: E. Lovinescu, Istoria, IV;
Perpessicius, Mentiuni, I;
G. Cali-nescu, Istoria;
G. Galaction, Oameni si ginduri din veacul meu, 1955;
M. Sadoveanu, Marturisiri, 1960;
G. Galaction, Opere alese, II, 1961;
D. Micu, inceput;
V. Eftimiu, Portrete si amintiri, 1965;
Perpessicius, Opere, II, 1967;
C. Ciopraga, Literatura;
I. Peltz, Amintiri din viata literara, 1974;
F. Aderca, Contributii, I;
R. Boureanu, Vazuti in oglinda timpului. 1987;
I. Chendi, Scrieri, II. 1989.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani